Unele banci nu au inteles nici acum, dupa aproape sapte ani de conflicte cu clientii in justitie, in Parlament, pe strada, in propriile sucursale sau online, pe tema clauzelor abuzive din contractele de credit sau conversia creditelor in CHF, ca singura solutie este o intelegere amiabila pentru impartirea echitabila a poverii crizei si recunoastera cu fair-play a greselilor.
In timp ce banca raporteaza profituri substantiale, ba chiar platind diverse publicatii straine sau locale pentru a o lauda si a-i da diverse premii, cotinua procesele cu clientii si Protectia Consumatorilor (ANPC), refuzand sa admita ca a gresit si sa le acorde niste despagubiri care nici nu sunt atat de mari incat sa ia prea mult din stralucirea profiturilor trimestriale.
Este vorba de Raiffeisen Bank, condusa de fostul olimpic Steven van Groningen, cel care a dictat ostilitatile impotriva legii darii in plata in fruntea noii organizatii infiintate in 2014, Consiliul Patronatelor Bancare (CPBR), din care mai fac parte BCR, ING, Unicredit si Bancpost.
Raiffeisen Bank este una dintre bancile care au acordat, inainte de criza din 2008, printre cele mai multe credite in franci elvetieni (CHF), insa a refuzat sa faca vreo concesie clientilor si sa imparta cu acestia povara cursului valutar, dupa cum a recomandat si BNR, solutie impusa pana la urma de Curtea Constitutionala, prin decizia la legea darii in plata de la finalul lui 2016.
Acum, Curtea Constitutionala mai face inca o data dreptate in conflictul dintre banca si clientii sai, reprezentati de ANPC, de data aceasta in privinta clauzelor abuzive din contractele de credit, mai exact modul de stabilire a dobanzii.
ANPC a cerut in justitie ca banca sa modifice dobanda la toate creditele, in special la cele in franci elevetieni, intrucat aceasta a fost stabilita, in mod abuziv, dupa bunul sau plac, nu in functie de indicatori transparenti ai pietei, precum LIBOR, EURIBOR sau ROBOR, cum era normal si legal.
In contractele de credit ale Raiffeisen se arata, referitor la dobanda, ca “banca poate modifica valoarea acesteia in functie de evolutia pietei financiare sau de politica de creditare a bancii, urmand sa aduca la cunostinta imprumutatului noua rata a dobanzii in modalitatea mentionata in Conditiile Generale de Derulare a Operatiunilor Bancare”.
Aceasta prevedere a fost declarata ca fiind o clauza abuziva de catre instantele de judecata. De exemplu, intr-o hotarare definitiva a Curtii de Apel Bucuresti se arata urmatoarele: “Banca nu a circumstantiat in niciun mod elementele care-i permit sa modifice unilateral dobanda, lasand la latitudinea bancii majorarea dobanzii, ceea ce face ca respectiva clauza sa fie interpretata exclusiv in favoarea bancii, servind doar interesele acesteia, fara a da posibilitatea imprumutatului de a avea un minim control asupra necesitatii si proportionalitatii scopului urmarit.”
Judecatorii au mai precizat ca inca din 1990 bancile erau obligate sa practice dobanzi revizuibile in functie de un indice de referinta si nu dupa propria politica de creditare, adica dupa propriul interes.
Conform articolului 14 lit. a din Legea nr.190/1990, “in cazul in care prin contractul de credit ipotecar s-a stabilit ca rata dobanzii sa fie variabila, variatia ratei dobanzii trebuie sa fie legata de fluctuatiile unui indice de referinta mentionat in contract”.
Raiffeisen a acodat creditele in CHF, inainte de criza din 2008, cu o dobanda promotionala fixa, pe o perioada de un an, de 3,9%, ulterior urmand sa se aplice acea dobanda variabila calculata netransparent. In 2010, dupa aparitia OUG 50, care a impus tuturor bancilor sa treaca la dobanzi stabillite in functie de indicii pietei plus o marja fixa, Raiffeisen a transformat dobanda variabila, care ajunsese de la 3,9% la 4,9%, intr-una formata din indicele LIBOR plus o marja fixa de 4,71%, asadar cu un punct mai mare decat dobanda initiala.
Judecatorii au decis insa ca marja fixa trebuie sa fie mult mai mica, respectiv 1,97%, pe baza calculelor din momentul acordarii creditului.
Raiffeisen trebuie sa modifice toate contractele de credit cu clauze abuzive
Intre timp, la presiunea clientilor bancilor, ANPC a fost nevoita sa initieze procese impotriva bancilor, cerandu-le sa modifice toate contractele in care au fost constatate clauze abuzive, nu doar cele castigate in cazuri separate de catre anumiti clienti.
Raiffeisen s-a opus, contestand la Curtea Constitutionala cererea ANPC depusa la Tribunalul Bucuresti, motivand, printre altele, ca in cazul legii privind darea in plata, aplicarea retroactiva a legii.
Curtea Constitutionala s-a pronuntat insa impotriva bancii, dand dreptate ANPC, prin decizia nr. 602 din 20 septembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial nr.71 din 27 ianuarie 2017, astfel ca Raiffeisen Bank va fi nevoita sa modifice dobanzile la toate contractele de credit, conform deciziei instantei de judecata.
“Curtea a retinut ca dispozitiile legale care prevad dreptul instantei judecatoresti sa dispuna inlaturarea din toate contractele incheiate de profesionist a clauzelor abuzive sunt norme de procedura care sunt de imediata aplicare, fara a incalca exigentele art.15 alin. (2) din Constitutie”, se arata in decizia Curtii Constitutionale.
“Legea nr. 193/2000 contine prevederi clare in anexa sa cu privire la clauzele care sunt considerate abuzive, notiunea de clauza abuziva fiind reglementata inca din anul 2000, astfel incat profesionistii au putut, inca de la momentul intrarii sale in vigoare, sa isi adapteze conduita in mod corespunzator, adica sa evite inserarea in contracte a unor clauze care contravin legii. Asadar, profesionistul avea reprezentarea faptului ca se poate expune la o actiune promovata de consumator daca incalca legea”, mai precizeaza Curtea Constitutionala.
De altfel, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat o data, in aprilie 2016, pe aceeasi tema, constatand ca prevederile Legii 193/2000 privind clauzele abuzive sunt constitutionale, intr-un alt dosar referitor la procesele initiate de ANPC impotriva unui grup de patru banci, printre care si Raiffeisen, alaturi de BCR, ING Bank si Volksbank.
Interesant este ca dupa decizia Curtii Constitutionale din aprilie, Raiffeisen a castigat, in noiembrie, la Tribunalul Bucuresti, procesul cu ANPC, decizia nefiind insa definitiva. Aceasta a fost atacata cu recurs de catre ANPC, in ianuarie 2017, la Curtea de Apel Bucuresti, cea care va pronunta o decizie definitiva in acest caz, instanta care, dupa cum am vazut mai sus, s-a mai pronuntat impotriva bancii intr-un proces cu un client.
Avocat Alina Szilaghi
Dreptul bancar și financiar reprezintă una dintre principalele noastre arii de practică, cu expertiză remarcabilă în implementarea unor structuri complexe de finanțare. Avocat Alina Szilaghi este recunoscută ca fiind unul dintre avocații care oferă asistență băncilor, corporațiilor și instituțiilor financiare într-o gamă largă de activități bancare care includ finanțări structurate, finanțare de achiziții, finanțare de active, finanțare de proiecte, împrumuturi sindicalizate, instrumente financiare derivate, finanțarea telecomunicațiilor și activitatea internațională a valorilor mobiliare. Avocat Alina Szilaghi acordă consultanță în mod regulat către toate băncile mari și instituțiile financiare, precum și de unui număr însemnat de debitori. Reprezentăm bănci notabile, creditori, debitori, precum și dezvoltatori, instituții financiare.
Avocat Alina Szilaghi vă poate acorda sprijin în următoarele:
- Consultații juridice
- Asistență juridică și reprezentarea la bănci, IFN;
- Întocmire dosar dare în plată;
Dacă doriți inițierea unor demersuri în acest sens, ne puteți contacta:
TELEFON (+4) 0746 652 986 sau email: [email protected]
