Divorțul este un fenomen care a luat amploare în ultimii ani în România, probabil pentru că societatea ne permite să facem asta, nu ne mai judecă atât de mult. Dacă divorțul doare sau ii ajută pe copii depinde de modul în care se poarta părinți, dar un lucru este sigur: o căsătorie nefericită le face mai mult rău decât bine copiilor.
Copiii forțați să îndure căsătoriile fără dragoste ale părinților și să tolereze tensiunea emoțională zilnica poartă pe umeri greutatea relației disfuncționale a părinților lor. Intuitiv, ei simt nefericirea părinților, răceala lor și lipsa de intimitate. În multe cazuri, copiii se învinovățesc și simt că relația tensionată a părinților e cumva vina lor. În astfel de cazuri, să rămâi împreună „pentru copii” este o glumă crudă.
Iată patru modalități prin care copiii suferă:
1. Tensiune cronică
Relația părinților lasă o amprentă emoțională asupra noastră, care nu dispare niciodată. O parte naturală a dezvoltării copiilor este internalizarea ambilor părinți. Când părinții sunt în mod constant în contradicție, copiii internalizează aceste conflicte. În loc să se simtă liniștiți sau mângâiați atunci când sunt cu ambii părinți, se simt tensionați. O astfel de tensiune continuă poate provoca grave afecțiuni emoționale, sociale și fizice la copii, cum ar fi depresia, lipsa de speranță sau oboseala cronică.
2. Instabilitate emoțională
Războiul dintre părinți le ia din siguranța copiilor și ii lasă cu puțină pace interioara, punându-i în contradicție cu impulsurile lor. De exemplu, ei doresc să fie iubiți, dar resping apropierea; tânjesc după prietenie, dar aleg izolarea; vor avea mari abilități intelectuale sau creative, totuși își pot sabota propriile eforturi. Conflictul extern dintre părinți devine în cele din urmă o luptă internă cu ei înșiși, ceea ce le complică viața și le împiedică dezvoltarea emoțională.
3. Teama de intimitate
Copiii crescuți într-un mediu în care părinții se luptă mereu au dificultăți mari să se apropie de ceilalți. Intimitatea declanșează traumele pe care le-au suferit atunci când au fost martorii relației disfuncționale dintre părinții lor, astfel încât evită apropierea pentru a evita să fie râniți. Dacă reușesc să stabilească o relație intimă, ei rămân prudenți. Atunci când apare conflictul, este cel mai probabil să fugă sau să reactiveze conflictele părinților.
4. Probleme de dispoziție
O căsnicie disfuncțională poate avea ca efect copii care se luptă cu probleme grave de dispoziție, cum ar fi distimia (depresie nevrotică). Aceste probleme, dacă nu sunt tratate, pot provoca tulburări de personalitate sau abuz de substanțe. La baza acestor probleme există o lipsă profundă de speranță. Ei învață de la o vârstă fragedă să abandoneze optimismul și să se aștepte la ce e mai rău. Din păcate, în aceste situații, copiii se maturizează prea repede și își pierd copilăria.
