Ca formă de violență domestică, violența psihologică va fi tratată ca infracțiune și sancționată cu închisoarea de până la un an sau cu o amendă, potrivit unui proiect de act normativ aflat acum în dezbatere publică. În plus, vor intra în sfera acestui tip de violență domestică inclusiv supravegherea de orice fel a victimei, hărțuirea telefonică și amenințarea ei.
Violența psihologică în relațiile de familie și în cele de concubinaj va fi considerată infracțiune și pedepsită cu închisoarea de la trei luni la un an sau cu o amendă, potrivit Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violentei în familie. Actul a fost pus recent în dezbatere publică, de către Ministerul Muncii, și acesta prevede numeroase modificări la materia combaterii violenței domestice, un fenomen îngrijorător în România.
Totuși, pentru ca prevederile să poată intra în vigoare, proiectul trebuie să treacă atât de Guvern, cât și de Parlament, să obțină aprobarea prin decret de către președintelui României și să fie publicat în Monitorul Oficial.
„Violența psihologică exercitată în condițiile prevăzute la art. 4 lit. b) constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă, după caz, cu posibilitatea transformării pedepsei în ore de muncă în folosul comunității”, potrivit proiectului.
Tratarea separată a violenței psihologice domestice ca faptă penală va fi o noutate pentru Legea nr. 217/2003. În acest moment, legea prevede o explicație pentru ceea ce presupune violența psihologică (ca formă de violență domestică), însă chiar și aceasta va cunoaște unele detalieri, dacă proiectul de lege va intra în vigoare în această formă.
Concret, noua definiție a violenței psihologice va fi următoarea, potrivit proiectului: „impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, prin amenințare verbală sau în orice altă modalitate, șantaj, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, afișare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, urmărirea fără drept, supravegherea locuinței, locului de muncă sau a altor locuri frecventate de victimă, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanță care prin frecvență, conținut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum și alte acțiuni cu efect similar; Amenințarea este o formă de violență psihologică”.
Practic, se vor introduce în sfera violenței psihologice și supravegherea victimei, telefoanele de hărțuire, dar și amenințarea victimei. Celelalte aspecte ale ale agresiunii psihologice se regăsesc și la acest moment în lege.
Cei protejați de prevederile acestei legi sunt atât membri de familie, cât și persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, inclusiv foști concubini. O modificare importantă pe care o propune acest proiect de lege (subliniată, de altfel, de către Curtea Constituțională, într-o decizie recentă) este renunțarea la cerința conviețuirii victimei cu agresorul.
Pentru cel care stabilește dacă e vorba de violență domestică va fi irelevant dacă agresorul locuia împreună cu victima sau nu, potrivit modificărilor care vor intra în vigoare. „Violența domestică se manifestă în familie, între parteneri intimi sau între foști parteneri indiferent dacă aceștia împart sau nu împart un domiciliu comun„, scrie în proiect.
Ce presupune, de fapt, violența domestică?
Evident, violența psihologică nu este decât una dintre formele violenței domestice, în condițiile Legii nr. 217/2003. Pe lângă cea psihologică, mai vorbim de alte șase tipuri de violență domestică, respectiv violența verbală, fizică, socială, sexuală, economică șispirituală.
Proiectul pus în dezbatere mai aduce unele completări și altor tipuri de violență, nu doar celei de natură psihologică. Astfel, documentul va introduce modificări și pentru:
- violența fizică: vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum și alte acțiuni cu efect similar, supunerea la eforturi fizice epuizante sau la activități cu grad mare de risc pentru viață sau sănătate și integritate corporală;
- violența socială: impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate și de prieteni, interzicerea frecventării instituției de învățământ sau interzicerea/limitarea realizării profesionale, impunerea izolării, inclusiv în locuința familială, privarea de acces în spațiul de locuit, deposedarea de acte de identitate, privare intenționată de acces la informație, precum și alte acțiuni cu efect similar;
- violența spirituală: subestimarea sau diminuarea importanței satisfacerii necesităților moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspirațiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă și de învăța copiii să vorbească în limba maternă, impunerea aderării la credințe și practici spirituale și religioase inacceptabile, precum și alte acțiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.
Proiectul mai prevede, de asemenea, ca victimele violențelor domestice să poată obține direct de la polițist un ordin de protecție provizoriu, până să aștepte confirmarea instanței.
Atenție! Proiectul de lege nu se aplică la acest moment. El trebuie să treacă atât de Guvern, cât și de Parlament, să fie aprobat de șeful statului prin decret și publicat mai apoi în Monitorul Oficial.
