You cannot copy content of this page

RIL admis. Suspendarea urmăririi silite prin poprire bancară

RIL admis. Suspendarea urmăririi silite prin poprire bancară

RIL admis. Suspendarea urmăririi silite prin poprire bancară 850 450 Avocat Alina Szilaghi

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 21 mai 2018 a fost publicată Decizia nr. 11/2018 privind examinarea recursului în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov referitor la o problemă de drept.

I. Obiectul recursului în interesul legii

Din cuprinsul cererii de declanșare a acestui mecanism de unificare a practicii judiciare, formulate potrivit prevederilor art. 514 din Codul de procedură civilă de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov, rezultă că în practica instanțelor de judecată nu ar exista un punct de vedere unitar cu privire la modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 784 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, referitor la întinderea efectelor suspendării executării silite prin poprirea înființată asupra conturilor bancare, respectiv dacă sunt indisponibilizate toate sumele viitoare ce alimentează contul debitorului deschis la terțul poprit, indiferent dacă existau sau nu la data suspendării, ori nu intră sub incidența măsurii indisponibilizării încasările viitoare, ulterioare suspendării, care nu existau în contul debitorului poprit la data înființării popririi.

II. Optica jurisprudenţială

Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov a constatat existența practicii neunitare în privința problemei de drept ce face obiectul sesizării cu recurs în interesul legii, astfel:

A. Într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că nu sunt supuse indisponibilizării sumele viitoare, ulterioare suspendării, care nu existau la data înființării popririi.

În acest sens, Curtea de Apel Oradea a comunicat opinia majoritară a judecătorilor, potrivit căreia, după suspendarea executării silite prin poprire bancară, toate sumele care alimentează contul bancar ulterior acestui moment, adică atât cele care existau la data adresei de înființare a popririi, dar aveau o scadență viitoare ce s-a împlinit după suspendarea executării silite, cât și încasările viitoare, care nu existau la data adresei de înființare a popririi, devin libere, deci scapă atât efectului indisponibilizării, cât și celui al executării silite. În sprijinul acestei opinii s-au anexat încheierile nr. 4.313 din 7 iunie 2017, nr. 6.135 din 20 septembrie 2016 și nr. 6.572 din 3 octombrie 2016, pronunțate de Judecătoria Oradea.

Aceeași opinie a fost exprimată și de Curtea de Apel Bacău.

B. Într-o altă orientare jurisprudențială s-a susținut că indisponibilizarea se menține și pentru sumele viitoare, intrate în cont ulterior suspendării executării silite, opinie susținută teoretic de curțile de apel Alba Iulia, Ploiești și Pitești.

Astfel, s-a arătat că suspendarea executării silite lipsește de efecte poprirea numai sub aspectul obligației terțului poprit de a consemna sumele respective, nu și în ceea ce privește obligația de a le indisponibiliza; sumele de bani intrate în conturile debitorului în perioada suspendării executării silite, precum și creanțele cu scadență în această perioadă, deși nu vor putea fi consemnate la dispoziția executorului judecătoresc, sunt supuse indisponibilizării și nu pot face obiectul niciunei plăți sau altei operațiuni care le-ar putea diminua.

În acest sens s-au depus: Încheierea nr. 6.110 din 3 decembrie 2014 a Judecătoriei Alba Iulia, deciziile nr. 310/A din 7 aprilie 2015 și nr. 1.202/A din 9 decembrie 2016 ale Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, Sentința civilă nr. 939 din 5 septembrie 2017 și Încheierea din 12 ianuarie 2017 ale Judecătoriei Râmnicu Sărat.

Opinii divergente au fost exprimate la nivelul curților de apel Iași, Târgu Mureș, Suceava, Timișoara, Galați, Constanța, București și Brașov, la nivel teoretic fiind îmbrățișate ambele opinii.

a) În favoarea primei orientări jurisprudențiale s-a pronunțat Judecătoria Târgu Mureș printr-o încheiere din 14 noiembrie 2016, atașată, precum și prin hotărârile menționate alăturat acesteia, extrase de pe portalul instanței.

b) În sensul celei de-a doua orientări s-au pronunțat Judecătoria Reghin prin sentințele civile nr. 872 din 7 iulie 2016 și nr. 1.234 din 28 octombrie 2016, precum și Judecătoria Galați – Secția civilă prin încheierile din 17 mai 2017 și nr. 289 din 14 aprilie 2017.

Din practica judiciară transmisă de Curtea de Apel Târgu Mureș se constată că în cadrul aceleiași curți există practică neunitară (judecătoriile Târgu Mureș și Reghin).

III. Opinia Curții de Apel Brașov

Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov a comunicat doar că punctul de vedere al Secției civile a Curții de Apel Brașov este în sensul primei orientări jurisprudențiale, curțile de apel neavând competență în această materie.

IV. Opinia Procurorului General al PÎCCJ

Procurorul general a apreciat că orientarea jurisprudențială potrivit căreia nu sunt supuse indisponibilizării sumele viitoare, ulterioare suspendării, care nu existau la data înființării popririi, este în litera și spiritul legii.

V. Opţiunea Înaltei Curți de Casatie şi Justiţie

Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursului, pronunţând următoarea soluţie:
„Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 784 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, suspendarea urmăririi silite prin poprire bancară înlătură obligația terțului poprit de a indisponibiliza și încasările, în contul debitorului poprit, ulterioare suspendării.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 aprilie 2018.”

Call Us

+4 0746 652 986

E-mail

alina@szilaghi.com

© 2019 All rights reserved.
Call Now Button