• 0746 652 986
  • Bd. Eroilor 42, Cluj Napoca

Încă o lovitură de la ÎCCJ direct în capul firmelor de recuperări creanțe

Încă o lovitură de la ÎCCJ direct în capul firmelor de recuperări creanțe

Reprezentări de genul Eos Funding prin Eos România sau Kruk prin Secapital sau Secapital prin Kruk România SRL în dosarele de executare silită de la birourile executorilor judecătorești sunt vor fi de domeniul trecutului după decizia de azi a ÎCCJ.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în discuție o sesizare a Tribunalului Sibiu cu privire la interpretarea articolului 664 alin. (2) din Codul de procedură civilă – Cererea de executare silită se depune, personal sau prin reprezentant legal ori convenţional, la biroul executorului judecătoresc competent ori se transmite acestuia prin poştă, curier, telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii cererii de executare cu toate documentele justificative.

În dosarul de la Tribunalul Sibiu, Banca Românească era reprezentată prin mandatar Coface România.

Încheierea Tribunalului Sibiu

În şedinţa din 19 martie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă a pronunțat următoarea soluție:

”Decizia nr.19  în dosarul nr. 3251/1/2017Admite sesizarea formulată de Tribunalul Sibiu – Secţia I civilă în dosarul nr.8860/306/2015 şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea art. 664 alin. (2) din Codul de procedură civilă, reprezentarea convenţională a persoanei juridice nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă, potrivit art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum acesta a fost interpretat prin decizia nr. 9/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 martie 2018.”

Amintim că prin Decizia nr. 9 din 2016 pronunţată în dezlegarea unor chestiuni de drept, ÎCCJ a conchis că o persoana juridică nu poate fi reprezentată în faţa instanţelor, de către o altă persoana juridică, reţinând drept argument în sprijinul interpretării sale faptul că activităţile de consultanţa, reprezentare si asistenţă juridică, redactare acte (activităţi care se desfăşoară şi în etapa executării silite) pot fi desfăşurate exclusiv de către avocaţi sau consilieri juridici, neputând constitui obiectul de activitate al unei societăţi comerciale.

Judecătoarea Roxana Dan de la Judecătoria Cluj-Napoca a anticipat actuala decizie a ÎCCJ privind reprezentarea persoanelor juridice în dosarele executorilor judecătorești într-un articol din septembrie 2016, în care a scris:

”Astfel, potrivit art. 84 din Codul de procedură civilă, persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat. Este adevărat că textul vorbește despre reprezentarea în fața instanțelor de judecată și nu în fața executorului judecătoresc, dar interpretând coroborat art. 664 din Codul de procedură civilă cu art. 84 din Codul de procedură civilă cu aplicarea art. 2 din Codul de procedură civilă vom ajunge la concluzia că și în fața executorului vor fi aplicabile aceleași reguli de reprezentare ca și în fața instanței de judecată. Mai mult decât atât nu înţelegem aplecarea diferită pe care o au instanţele atunci când se ridică aceeaşi problemă în cadrul contestaţiilor la executare, respectiv situaţie în care verifică cererea de chemare în judecată (contestaţia) sub aspectul reprezentării și aplică sancţiunea corespunzătoare, dar în ceea ce priveşte cererea de demarare a executării silite, cu care sunt învestiţi în mod direct în etapa încuviinţării sunt reticenţi să aplice aceeaşi procedură.”

PROGRAMĂRI

Telefon:

0746 652 986

Email:

alina [at] szilaghi.com

Ore funcționare:

Luni-Vineri 9 – 17
Sambata-Duminica inchis