”Reclamanta a chemat în judecată pe pârâții NR, BIA, NG și IF solicitând instanței să dispună:
– obligarea acestora la plata despăgubirilor morale în sumă de 3.000 lei fiecare, reprezentând despăgubiri civile pentru prejudiciul constând în vătămarea dreptului la reputație produs prin articolele defăimătoare cu privire la ea, publicate pe site-ul de socializare facebook;
-obligarea de a nu îi mai folosi și distribui imaginea și fotografiile cu ea și fiul ei, care este minor, pe facebook sau alte site-uri de socializare;
-obligarea de a șterge toate fotografiile cu ea, fiul ei și sora sa, postările defăimătoare, ofensatoare făcute la adresa ei și a familie sale, de pe site-ul de socializare facebook; (…)
În motivare, arată că după despărțirea sa de fostul soț, fratele și surorile acestuia au început să posteze, pe pagina lor de socializare facebook, tot felul de poze cu ea și fiul său, fără acordul ei, precum și comentarii cu atac defăimător la imaginea, reputația și demnitatea sa și a familiei sale (soră, mamă). (…)
Analizând cererea de față prin prisma susținerilor părților, probelor administrate în cauză și dispozițiilor legale aplicabile în materie, instanța reține, în fapt, următoarele:
Reclamanta a fost căsătorită cu fratele pârâților, divorțând din cauza neînțelegerilor apărute între ei. Anterior divorțului, în timpul acestuia, cât și ulterior, între părți au apărut tensiuni , pe acest fond, pârâții manifestând un comportament negativ față de reclamantă. Aceștia nu s-au limitat la a-și exprima nemulțumirea și criticile la adresa acesteia într-un mod decent și privat, ci au recurs și la postarea pe rețeaua de socializare facebook- spațiu public- a unor poze, dar și mesaje și afirmații despre profilul moral al reclamantei și al rudelor acesteia. Așa cum reiese din înscrisurile depuse de reclamantă în probațiune, în respectivele postări, se face vorbire despre faptul că reclamanta ar avea relații intime cu diferite persoane, inclusiv cu bărbați căsătoriți, sau chiar cu alte femei, că la fel procedează mama și sora acesteia, insinuându-se inclusiv faptul că reclamanta s-ar prostitua, că ar fi alcoolică, având nevoie de tratament în acest sens etc, fiind folosit un limbaj urât, vulgar dar și amenințător la adresa reclamantei. De asemenea, au fost postate poze ale reclamantei, ale acesteia împreună cu rudele sau prietenii ei, fiind însoțite de comentarii în aceeași manieră defăimătoare.
Pârâții au recunoscut că au postat pe rețeaua de socializare facebook anumite comentarii privind-o pe reclamantă, însă afirmă că această atitudine a lor s-a manifestat doar în timpul divorțului dintre reclamantă și fratele lor, nu și ulterior divorțului-afirmație contrazisă din datele menționate în înscrisurile depuse de reclamantă în probațiune-extras de pe paginile de facebook a pârâților.
Așa cum reiese din disp.art.72 C.civ., orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale, fiind interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane, fără consimțământul acesteia ori fără respectarea limitelor prev.la art.75 (atingeri permise de lege, convenție sau pactele internaționale privitoare la drepturile omului la care România este parte, exercitarea drepturilor și libertăților constituționale cu bună-credință ).
Apoi, conform art.73 C.civ., în principiu este interzisă fotografierea unui individ fără acordul prealabil al acestuia- sau distribuirea pozei respective, inclusiv pe rețelele de socializare, orice persoană având dreptul la propria imagine, în exercitarea acestui drept persoana putând să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfățișării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri.
Prin Decizia nr.1576/2011 Curtea Constituțională a statuat că demnitatea umană este un atribut inalienabil al persoanei umane, valoare ce impune fiecărui membru al societății un comportament de respect și protecție a celorlalți indivizi și interzicerea oricărei atitudini umilitoare sau degradante la adresa omului. Libertatea fiecărui individ își regăsește limita în punctul în care începe libertatea celuilalt.(…)
Potrivit art.1349 al.1 C.civ., orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, al.2 a aceluiași art. statuând că cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral. Același principiu, este reluat și în art.1357 și urm. C.civ., care reglementează expres răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, astfel că antrenarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie presupune întrunirea cumulativă a unor condiții generale , și anume: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, existența culpei și existența capacității delictuale a celui ce a săvârșit fapta ilicită.
Analizând aspectele factuale ale speței de față, raportat la prevederile legale anterior menționate, se constată că toate condițiile cumulative necesare pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâților sunt îndeplinite.
Afirmațiile pârâților de pe facebook cu privire la viața privată și moralitatea reclamantei, cuvintele urâte, vulgare, jignitoare, folosite de pârâți în postările lor cu privire la reclamantă sau care au însoțit pozele publicate de ei cu reclamanta, sunt toate de natură să aducă atingere onoarei și demnității acesteia, lezând reclamantei dreptul la imagine, protejat atât de Constituție (art.30 al.6,7) cât și de Codul civil, aspecte față de care instanța va admite în parte acțiunea reclamantei și va acorda acesteia o despăgubire morală –dreptul la imagine fiind un drept nepatrimonial- în acord cu consecințele faptei prejudiciabile, contextul în care aceasta a fost săvârșită, calitatea părților , urmând să oblige pârâții să plătească reclamantei, suma de câte 2.000 lei fiecare cu titlu de daune morale.
De asemenea, pârâții vor fi obligați să șteargă de pe paginile lor de facebook toate fotografiile cu reclamanta și rudele ei , precum și toate postările defăimătoare făcute în legătură cu reclamanta și rudele acesteia, fiind obligați și ca, pe viitor, să nu mai posteze fotografii cu reclamanta și rudele acesteia și nici comentarii jignitoare, defăimătoare la adresa acesteia. ” (Judecătoria Vișeu de Sus, Sentința civilă nr. 97 din 18 ianuarie 2017, www.rolii.ro)
