Cu privire la penalităţile facturate de furnizori, art.49 din Legea nr.230/2007 prevede o anumită procedură în sensul că aceste penalizări nu vor putea fi mai mari de 0,2 % pentru fiecare zi de întârziere şi se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depăşeşte termenul stabilit pentru plată, asociaţia de proprietari având obligaţia să afişeze pe lista de plată aceste penalizări.
Potrivit art.249 Cod procedură civilă, „cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească”, ceea ce înseamnă că reclamantului îi revine obligaţia de a face dovezi cu privire la existenţa unui drept sau unui interes dedus judecăţii.
În speţă, reclamanta nu a făcut nicio dovadă privind modul de stabilire a penalităţilor pretinse de la pârâtă în sensul că aceste penalităţi au fost calculate cu respectarea dispoziţiilor art.49 din Legea 230/2007. În apel, s-a depus la dosar un tabel cu situaţia facturilor înaintate asociaţiei de proprietari de către furnizorii de servicii, dar acest înscris nu este suficient pentru dovedirea de către reclamantă a împrejurării că penalităţile au fost calculate şi repartizate cu respectarea procedurii stabilită de Legea nr.230/2007, mai ales că legea face distincţie între penalităţile pentru sumele restante, afişate pe lista de plată şi penalităţile impuse asociaţiei de proprietari de către terţi. (Tribunalul Gorj, Secția I civilă, Decizia nr. 134/2015, portal.just.ro)
