Împăcarea nu va mai înlătura răspunderea penală pentru infracțiunile de lovire sau alte violenţe și nici pentru vătămare corporală din culpă săvârșite împotriva unui membru de familie. Agresorii găsiți vinovați vor fi condamnați chiar dacă se împacă cu victimele în timpul procesului penal pornit la sesizare din oficiu.
Pe data de 13 Octombrie, Parlamentul a adoptat o modificare a Codului Penal în legătură cu regimul juridic al răspunderii penale raportat la faptele de violență în familie. Astfel, se modifică aliniatul 2 al articolului 199 Cod Penal, normă ce configurează faptele de violență în familie sub forma infracțiunilor de loviri și alte violențe și vătămare corporală din culpă. Proiectul de lege adoptat este trimis președintelui pentru promulgare.
Până la aceste modificări, există două moduri de înlăturare a răspunderii penale în cazul faptelor de violență în familie sub forma infracțiunilor de loviri și alte violențe și vătămare corporală din culpă:
- împăcarea dintre agresor și victimă (directă sau sub forma medierii), și
- retragerea plângerii prealabile de către victimă (directă sau sub forma medierii).
Astfel, prin Decizia 11 în dosarul nr.198/1/2019, ICJJ a analizat problema celor 2 instituții procesual penale și a statuat că: pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe săvârşită asupra unui membru de familie prevăzută de art. 193 raportat la art. 199 alin. (1) din Codul penal, atunci când acţiunea penală a fost pusă în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, încetarea procesului penal poate fi dispusă numai ca efect al retragerii plângerii prealabile şi nu ca efect al împăcării.
Problema care se pune este de fapt între actul declanșator al procesului penal: plângerea prealabilă a persoanei vătămate ori sesizarea din oficiu a organelor de urmărire penală. Începerea procesului penal prin sesizarea organelor judiciare de către persoana vătămată prin formularea unei plângeri prealabile în baza căreia se punea în mișcare acțiunea penală, conducea la clasare sau încetarea procesului penal prin retragerea plângerii prealabile. Începerea procesului penal prin sesizarea din oficiu ori pe baza unui denunț și punerea în mișcare a acțiunii penale din oficiu conducea la clasare sau încetarea procesului penal doar prin împăcarea dintre agresor și victimă (directă sau sub forma medierii).
Diferența de rigim juridic la infracțiunile de violență în familie este dată de calitatea de raporturile de familie dintre făptuitor și victimă. Din acest motiv acțiunea penală se poate pune în mișcare și din oficiu, fără a exista o plângere prealabilă, spre deosebire de infracțiunile tip de loviri și alte violențe ori vătămare corporală din culpă unde nu există posibilitatea punerii în mișcare a acțiunii penale decât printr-o plângere prealabilă. Astfel că doar la lovirile/violențele și vătămarea corporală din culpă între membrii familiei procurorul poate pune în mișcare acțiunea penală din oficiu, indiferent dacă la dosar există sau nu o plângere prealabilă.
Art. 199 alin 2. Cod Penal înainte de modificare: ”În cazul infracțiunilor prevăzute de art. 193 și art 196. săvârșite asupra unui membru de familie, acțiunea penală poate fi pusă în mișcare și din oficiu. Împăcarea înlătură răspunderea penală”.
Art. 199 alin 2. Cod Penal modificat: ”În cazul infracțiunilor prevăzute de art 193 și art 196 săvârșite asupra unui membru de familie, acțiunea penală poate fi pusă în mișcare și din oficiu.”
Astfel, această modificare păstrează posibilitatea de a începe acțiunea penală atât în baza unei plângeri prealabile cât și din oficiu de către procuror.
Articolul 199 alin. 2 din Codul Penal nu incriminează violența în familie propriu-zisă, și nici nu stabilește un regim sancționator mai dur, ci aduce doar o noutate procesuală: aceea că, deși e vorba de infracțiuni unde doar plângerea prealabilă permite punerea în mișcare a acțiunii penale, totuși acțiunea penală se poate pune în mișcare și din oficiu, indiferent de existența sau nu a unei astfel de plângeri.
Noutatea este că această împăcare/mediere nu mai este posibilă și procesul penal continuă indiferent de poziția persoanei vătămate.