Conducerea pe drumurile publice a unui tractor neînregistrat, de către o persoană care nu are deloc permis de conducere nu este la acest moment considerată o infracțiune în legislația penală, potrivit unei lămuriri pe care a oferit-o în aprilie Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și care se aplică începând de azi. Curtea a concluzionat că nu se poate subînțelege că textul infracțiunii de conducere fără permis se referă și la tractoare.
ÎCCJ a decis că nu reprezintă o infracțiune conducerea pe drumurile publice a unui tractor (agricol sau forestier) neînregistrat, de către o persoană care nu are deloc permis de conducere, după cum aflăm dintr-un comunicat de presă. Curtea a stabilit că nu se poate subînțelege că textul infracțiunii de conducere fără permis se referă și la tractoare, din moment ce nu o face. Decizia ICCJ a devenit obligatorie azi, fiind publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 479.
„În interpretarea noțiunii de «autovehicul», prevăzută de art.334 alin.1 din Codul penal şi art.335 alin.1 din Codul penal, raportat la art.6 pct.6 şi pct.30 din O.U.G. nr.195/2002 (Codul rutier – n.red.), modificată şi completată prin OG nr.21/26.08.2014, conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier neînmatriculat/neînregistrat potrivit legii sau de către o persoană care nu posedă permis de conducere nu întruneşte condiţiile de tipicitate ale infracţiunilor prevăzute de art. 334 alin. 1 din Codul penal, respectiv, de art. 335 alin. 1 din Codul penal”, potrivit comunicatului.
Curtea Supremă a fost pusă să clarifice dacă în Codul penal, atunci când se menționează noțiunea de „autovehicul” la articolele 334 și 335, sunt incluse și tractoarele agricole sau forestiere în discuție. Dat fiind că în Codul penal nu există o definiție a autovehiculului, ci aceasta se regăsește în Codul rutier, atunci definiția la care ne raportăm este cea din Codul rutier. Însă în acest act normativ tractoarele nu sunt considerate autovehicule.
Concret, în Codul rutier se specifică, la definiția autovehiculului: „vehiculul echipat cu motor în scopul deplasării pe drum. Troleibuzele și tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule. Mopedele, vehiculele care se deplasează pe sine, denumite tramvaie, tractoarele folosite în exploatările agricole și forestiere, precum și vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrări, care se deplasează numai ocazional pe drumul public, nu sunt considerate autovehicule”.
Judecătorii au considerat că e greșit ca o instanță să asimileze tractorul condus pe drumurile publice unui autovehicul, din moment ce nu e cazul, potrivit normelor în vigoare. Eventual, singurul care poate să asimileze ceva cu altceva este legiuitorul, dar nu un judecător. Rigorile impuse de Convenția europeană a drepturilor omului (la care și România este parte) ne indică faptul că legea penală nu poate fi aplicată prin extensie, în defavoarea acuzatului (cum ar fi cazul aici, dacă am considera că în definiția autovehiculului e inclus și tractorul).
Tractorul are, în fapt, două funcții principale: una se referă la exploatarea agricolă/forestieră, iar cealaltă, secundară, se referă la transportul persoanelor sau mărfurilor pe drum. Judecătorii care au avut în față astfel de cazuri au judecat chestiunea tocmai prin prisma acestor două funcții ale tractoarelor. Spre exemplu, unii au fost de părere că, dacă e folosit pentru o bucată mai lungă de drum, atunci funcția secundară e mai importantă decât cea principală și așa au dat condamnări pentru conducerea fără permis a tractoarelor.
Judecătorii de la Curtea Supremă nu au intrat însă în alte detalii, nefiind în competența lor să o facă. Spre exemplu, nu s-au pronunțat cu privire la necesitatea de a avea un permis pentru a conduce tractorul sau la ce ar trebui să facă legiuitorul de acum înainte, deși au criticat eventuala sa scăpare la acest capitol. În fine, ICCJ a concluzionat astfel: „este în competența instanței de apel să stabilească chestiunile care țin de fondul cauzei (dacă respectivul vehicul cu motor era tractor agricol/forestier, dacă trebuia înmatriculat/înregistrat, dacă pentru conducerea sa era obligatoriu un permis de conducere, dacă vehiculul a fost utilizat în virtutea principalei funcții (…) ori dimpotrivă, în virtutea funcției secundare”.
Relativ recent, Curtea Constituțională a criticat printr-o decizie faptul că legiuitorul nu s-a referit și la această categorie de vehicule în Codul penal, considerând neconstituțională lipsa lor din textul infracțiunii de conducere fără permis. În considerentele sale însă, Curtea Constituțională a mers mai departe și a îndemnat legiuitorul să sancționeze penal și astfel de fapte.
Notă: Atunci când Curtea Supremă este solicitată, în cadrul unui proces în derulare la o instanță, să pronunțe o decizie de dezlegare a unei chestiuni de drept, interpretarea dată de ICCJ este obligatorie pentru toate instanțele de judecată.
