Realizam ca avem o problema si nu o putem rezolva singuri, pentru ca nu intra in competentele noastre. Daca realizam. Este un taram nou, despre care cu totii am auzit sume si costuri, care ne sperie. Ne gandim ca nu ne permitem. Ca este un lux sa iti iei un avocat. Ba chiar credem cu tarie ca aceasta breasla ne jupoaie de piele, ne vinde si ne tradeaza. Si totusi, stim ca cel mai bine este sa vorbesti cu acel „demon” al viselor tale negre. Si poate… chiar sa ii adresezi infricosatoarea intrebare „cat costa?!”. Iti spune un tarif si atunci realizezi ca nu e „dracul cel mai negru”, sau, din contra, inghiti putin in sec. Cat costa, deci, un avocat? Cum isi socoteste tariful? Se imbogateste cu mine? Haideti sa discutam astazi despre aceasta tema. Sa incepem.
Cum se stabileste onorariul unui avocat?
Conform Statutului profesiei de avocat, art 132, avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său.
Prin urmare, onorariul este stabilit in functie de mai multe criterii.
1. Timpul si volumul de munca. Cu cat speta este mai indelungata, cu atat intra un volum mai mare de munca.
2. Natura, noutatea si dificultatea cazului. Prin „natura” se intelege categoria de actiune ce va fi intreprinsa (divort, evacuare, anulare, pretentii, etc), fiecare dintre aceste categorii suportand un anumit grad de dificultate.
Niciuna dintre spete nu este identica cu alta de acelasi fel! Deci, avocatul, nu poate niciodata folosi un tipizat comun in toate dosarele de acelasi gen! Spre deosebire, activitatea notariala presupune exclusiv numai tipizate, recompletate ori de cate ori se solicita si pentru care se aplica aceleasi taxe.
3. Importanta intereselor din cauza. Cu cat intersele sunt mai mari, cu atat creste si presiunea psihica a avocatului, cu atat clientul devine mai incrancenat si se ridica mai multe probleme de rezolvat.
4. Notorietatea, titlurile si experienta avocatului ales. Cu cat avocatul detine o calificare mai mare, cu atat sansa de reusita a cazului va creste, dar tot atat cresc si tarifele. Ratiunea este simpla – fiind un avocat considerat „bun”, selectia clientelei se face si pe criterii financiare, altfel, nu ar mai avea timp nici pentru a bea apa.
5. Valoarea totala a avantajelor pe care le-ar putea primi un client, in urma muncii sale. Cu cat avantajele sunt mai mari, cu atat importanta creste, proportional cu interesele clientului.
6. Urgenta. Cu cat veniti mai tarziu la un avocat, sau in ultima clipa, cu atat cresc sansele ca onorariul final sa creasca.
Citiți și:
Cum alegem avocatul?
Ratiunea alegerii unui avocat este identica cu cea de a alege orice fel de produs sau serviciu de pe piata. Cu cat preturile sunt mai mici, sau aproape de minimul pietei, cu atat produsul respectiv are o calitate indoielnica, nu-i asa? Iti doresti o calitate indoielnica cand iti cumperi ceva?! Dar atunci cand iti pui in joc viata, drepturile, proprietatile, copii, bunurile, etc?!!
1. Un avocat bun stie sa-si aprecieze corect onorariul si nu inseamna ca este cel mai ieftin!
2. Un avocat bun nu este intotdeauna cel mai in varsta! De regula, media de varsta a unui avocat bun se situeaza intre 30-55 de ani! Dupa 55 de ani capacitatea omului de munca scade dramatic. Cheftul, dispozitia, capacitatea de acumulare a noilor tehnici si reglementari, concentrarea, spiritul combativ, sanatatea, toate scad dupa aceasta varsta. Perspectiva pensionarii, retragerii, satisfactiile unor ani lungi de practica, nepotii, etc sunt cauze care scad in orice domeniu interesul pentru a profesa „ca in anii tineretii„. Degeaba am alege un avocat in varsta, considerandu-i experienta fastuoasa, daca puterea sa de munca si concentrare este redusa. Video-ul parintilor nostri inca functioneaza, nu-i asa?! Dar ce pacat ca nu mai exista casete video… Si de ce incepand cu 30 de ani?!Pentru ca atunci un avocat, ca orice alt meserias, si-a depasit toate pragurile de formare, si-a dobandit o liniste sufleteasca si un cumul suficient de experienta de baza, a prins gustul succesului dar si al esecului, e deplin maturizat si deschis spre seriozitatea acestei profesii. Atunci este in varful energiei si detine adrenalina necesara razboaielor.
3. Un bun avocat este avocatul care nu-şi minte clientul doar pentru ca acesta să se simtă confortabil, ci cel care îi spune cu sinceritate adevărul. Chiar daca doare, chiar daca te simti pus la punct, sau mustrat, avocatul bun este in primul rand sfatuitorul tau! Trebuie sa-si permita sa te atentioneze, sa te informeze si sa fie deschis cu tine! Trebuie sa stie sa-ti vorbeasca cu cuvintele tale si sa-ti raspunda la toate intrebarile! Nu trebuie sa te indemne la procese, decat atunci cand apreciaza ca este singura cale! – ca un doctor – nu te opereaza decat daca trebuie!
4. Un avocat bun nu se intalneste cu clientii prin baruri, restaurante sau terase, la el acasa sau pe treptele Tribunalului! Te invita la sediul sau, unde are toate conditiile necesare activitatii – o masa de consiliu, un xerox, calculator/laptop, internet, instrumente de scris, etc.
5. Un avocat bun nu te racoleaza pe strada, sau pe holurile tribunalelor! Il gasesti mai greu, la recomandari sau pe internet, citindu-i articole publicate sau auzind despre el.
6. Un avocat bun este si un bun psiholog. Stie, cunoaste, asculta, intelege, ajuta. Cand te intalnesti sau vorbesti cu el, trebuie sa ii simti apropierea de tine, sa simti implicarea lui, sa stimti ca iti este alaturi si ca nu esti doar „un client”, „un oarecare”. Sa ii simti bucuria sau tristetea unei vesti ce ti-o transmite. Sa il simti ca „traieste” alaturi de tine clipele de proces.
Femeie sau barbat?
In aceasta profesie predomina femeile. Dar nici barbatii nu sunt mai prejos. Am cunoscut de-o potriva femei si barbati avocat la fel de buni. Si cred ca alegerea sexului avocatului ar fi la fel cum am alege doctorul ginecolog, sau urolog. Este un subiect intim.
Insa, imi permit sa-mi expun o parere personala. Alegerea avocatului in functie de sexul acestuia depinde in primul rand de natura problemei si de conceptiile clientului. Daca este o problema delicata, fina, sensibila, stim cu totii ca femeile ar indeplini cu succes aceste sarcini. Femeile avocat sunt puternice, bataioase, acide, iuti, dar si sensibile si atasate. Barbatii avocat sunt intalniti mai adesea in ramurile de drept mai dure – penale, de exemplu – sau acolo unde nu sunt implicate prea multe emotii. Din ce am intalnit pana acum, mi-am format parerea ca barbatii sunt mai distanti, mai reci, mai autoritari si mai putin flexibili ca femeia avocat. Totusi, nu putini barbati sunt printre cei mai bine cotati avocati ai contemporanitatii.
Insa, eu recomand in cazurile de divort (cu sau fara incredintare de minor), pentru ca sunt subiecte extrem de fine, ca femeile sa-si aleaga femei, iar barbatii sa-si aleaga barbati. De ce?! O mama sau o sotie nu poate fi inteleasa decat de o femeie, un sot sau tata nu poate fi inteles decat de un barbat. In toate relatiile de familie cred cu tarie ca alegerea trebuie sa tina cont si de omul de dincolo de avocat. Cat de mult se va „mula” contextului. Trebuie sa stiti ca Avocatul are acces la informatiile „de viata” ale clientului sau. Se comporta ca un confident esential. Detalii (pe care uneori poate nu le-am spus nici celor mai apropiate fiinte) pot fi spuse avocatului. De aceea apreciez, in relatiile de familie, ca este necesar sa alegeti cu atentie persoana care credeti ca va „simpatiza” cu voi.
In restul situatiilor, sexul avocatului nu are relevanta, atata timp cat are pregatirea necesara acelui litigiu.
Citiți și:
- Exercitarea autorității părintești exclusiv de către mamă. Interesul superior al copilului
- Convenţia Europeană nu garantează dreptul la divorţ
- DECIZIE ISTORICĂ pentru România: Alienarea părintească a fost recunoscută ca formă de abuz emoțional
Cat ne costa un avocat?
Dupa cum spuneam, costurile depind de mai multi factori. Insa, exista totusi si o practica generala asupra onorariilor, pentru diverse activitati prestate. Aceasta practica a aparut prin 1999, in Baroul Bucuresti, care publicase o lista de tarife minimale, si recent, in 2012, Baroul Neamt a dat publicitatii o grila de tarife minimale.
In mare parte, aceste onorarii se practica si in Bucuresti, doar ca aici preturile practicate sunt cu cca 30% mai mari, ca urmare a influentelor Capitalei asupra costurilor.
Cateva exemple, mai uzuale:
O sedinta de consultare costa incepand ………………………………………cu 200 de lei.
Un studiu dosar costa incepand …………………………………………………..cu 250 de lei.
O redactare de actiune noua incepe ……………………………………………cu 1000 de lei
O deschidere de dosar in executare silita incepe …………… ………….cu 350 de lei
Un divort fara minori incepe …………………………………………. ………..cu 1.200 de lei
O contestatie la executare porneste …………………………………………cu 1.500 de lei
O redactare de contestatie impotriva unui Proces Verbal ……………cu 300 de lei
Suspendare unei executari silite incepe ………………………………………cu 700 de lei
Litigiile de munca pleaca ……………………………………………….. ……… cu 1.200 de lei
Despagubirile pe legi speciale incep ………………………………………. cu 1.500 de lei
Un termen de judecata/judecatorie ………………………………….. …….. cu 200 de lei
Deoarece Consiliul Concurentei a considerat ca nu este legal sa se impuna praguri minime, cetateanul nu poate sa stie niciodata cat il costa minim, desi acest serviciu este un drept constitutional, care cu siguranta si obligatoriu ar trebui sa aibe costuri minime, pentru ca un client sa stie exact de la cat incepe demersul. Aceeasi practica de costuri minime exista si la notariate si executori judecatoresti. De aceea cand mergem la un notar, putem stii din start cat ne-ar costa. Numai in acest domeniu planeaza o nebuloasa totala, nebuloasa care, pe multi ii sperie. Realitatea acestor costuri nu este deloc infricosatoare. Este adevarat ca pot sa fie dosare si cauze care sa coste si 2.000 si 7.000 de lei. Pot costa si 3.000 Euro, insa… pana nu intrebati, nu veti sti niciodata cat costa! Nu va puteti lua dupa cunostinte sau prieteni „experimentati”. Niciun proces nu este ca alt proces si niciun tarif ca cel precedent! Puteti beneficia de promotii, reduceri, plati in transe, cine stie?! Macar sa aveti curajul sa intrebati! Si la doctor cand mergeti dati o taxa. De ce nu ati face-o si pentru sanatatea drepturilor si a patrimoniului dvs?!
Este drept ca exemplele de onorarii ce vi le-am publicat sunt doar orientative. Preluate din grila publicata de Baroul Neamt si adaptata la costurile Bucurestiului. Aceste sume sunt sume generale, orientative si nu genereaza obligatii contractuale pentru nimeni. Au strict caracter de reper orientativ. Si revin la ce spuneam anterior… cu cat pretul este mai mic, cu atat produsul este mai slab calitativ!
Se imbogateste avocatul pe seama mea?
Nu. In proportie de 90% nu. Cei 10% care fac bani uriasi din aceasta profesie sunt doar „sus pusi”. De acei 10% nu va puteti atinge, nici cu gandul si nici cu mintea. Sunt prea „sus” sa fie atinsi de omul de rand, pentru ca nu si-ar permite. Cu ei lucreaza corporatiile, bancile, partidele politice, institutiile statului… deci… „sus”. Aceia fac milioane de euro pe an din avocatura. Nu conteaza cat sunt de buni. Poate sunt. Poate nu. Insa noi astazi vorbim de cei 90% dintre avocati. Oameni la fel ca oricine – cu familie de intretinut, cu rate, credite si ipoteci, cu sau fara probleme de sanatate, oameni obisnuiti, care se trezesc la aceeasi ora 6 dimineata si care ajung acasa intotdeauna dupa ora 19.00 si care nu au serile liniste, pentru ca mai mereu exista „o urgenta”, un om arestat, o executare silita, un copil furat, o sotie batuta, o batrana jefuita, etc… Singura diferenta intre ei si dvs este profesia. Viata si grijile nu ocolesc pe nimeni.
Cat se duce la stat din onorariul de avocat?
Toate onoariile ce vi se solicita sunt purtatoare de taxe si impozite. Ca orice om sau institutie, avocatii platesc, din onorariul ce vi se spune urmatoarele:
10% contributie la casa de asigurari a avocatilor
16% impozit pe profit
6.5% asigurari de sanatate
0,5% somaj
24% TVA (daca este cazul)
25% chirie, telefon, internet, service sediu
deci… intre 58 si 82% din onorariu sunt numai cheltuieli.
Alegeti intelept!
