Potrivit unei decizii recente a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), apărută miercuri 24 octombrie 2018 în Monitorul Oficial, pedeapsa cu închisoarea sau amenda penală din Legea privind combaterea operațiunilor cu produse precum etnobotanicele nu-l vizează pe cel care își procură produsele cu efecte psihoactive pentru consum propriu,
ÎCCJ a analizat unele dispoziții din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive și a constatat că procurarea de astfel de produse (cunoscute și sub denumirea de etnobotanice) nu constituie infracțiune decât dacă este efectuată în cadrul unei activităţi de import, export ori intermediere de produse, iar nu în cazul în care astfel de substanțe sunt cumpărate de un român oarecare pentru consumul său personal.
Decizia completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală (Decizia ICCJ nr. 10/2018 din 12 septembrie 2018) stabilește că procurarea unor astfel de produse de către cetățenii români, în calitate de consumatori finali, pentru consum propriu nu este infracțiune. Interpretarea Curții a devenit obligatorie de la momentul publicării sale în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 894 din 24 octombrie 2018.
“Procurarea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive de către consumatorul final în vederea consumului propriu, efectuată exclusiv în acest scop, nu constituie operaţiune cu produse în sensul art.2 lit. b) din Legea nr. 194/2011 şi nu intră sub incidenţa dispoziţiilor art.16 alin. (1) din acelaşi act normativ (care stabilesc sancțiunea penală)”, concluzionează Înalta Curte în recenta sa decizie.
În termeni mult simplificați, cel care cumpără etnobotanice pentru consumul propriu nu poate fi sancționat penal potrivit Legii nr. 194/2011, unde se prevede că se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani sau cu amendă fapta persoanei care, fără autorizație, efectuează, fără drept, operațiuni cu produse etnobotanice (chestiunea nu are legătură cu drogurile).
Nu se poate forța nicicum o prevedere legislativă astfel încât să reiasă din ea mai mult decât prevede de fapt. Deținerea și consumul de astfel de substanțe nu se încadrează în operațiunile definite în respectiva lege și, prin urmare, scapă de sancționare penală, subliniază judecătorii.
În legea respectivă sunt definite clar activitățile și operațiunile pentru care sunt necesare anumite autorizări și condiții de intrare în legalitate, pentru lipsa cărora se pot aplica sancțiuni penale. Cu atât mai mult în domeniul penal, unde există principiul legalității incriminării și pedepsei, care împiedică aplicarea unei sancțiuni penale unei fapte care nu e considerată în lege ca fiind infracțiune sau aplicarea unei pedepse care nu există în lege.
