Concubinajul sau coabitarea, este una dintre cele mai simple modalități prin care doua persoane locuiesc împreună în mod stabil și continuu si au anumite drepturi, chiar dacă relația lor de parteneriat nu a fost înregistrată în fața autorităților.
Legislația română nu recunoaște în acest moment concubinajul ca formă de conviețuire. Chiar dacă nu există o reglementare legală a concubinajului, totuși partenerii care optează pentru o astfel de conviețuire au anumite drepturi dar și obligații.
Ce se întâmplă cu bunurile dobândite în timpul concubinajului? Ce obligații există în raport de copiii cuplului după o despărțire? Poate un concubin să îl moștenească pe celălalt dacă unul dintre aceștia decedează?
Există deja câteva mituri legate de această modalitate de conviețuire, mituri pe care le vom clarifica în cele ce urmează:
În primul rând, niciunul dintre concubini nu este obligat să dea socoteală celuilalt cu privire la administrarea banilor proprii, cu privire la salariul încasat, putând dispune (cumpăra/vinde/închiria) de bunurile sale fără a cere acordul partenerului. Mai clar spus, bunurile achiziționate în timpul concubinajului aparțin celui care le-a cumpărat. La o eventuală despărțire a concubinilor, nu putem discuta de un partaj in aceleași condiții ca la o desfacere a căsătoriei, unde soții au avut un anume regim matrimonial. De regulă, bunurile aparțin celui care le-a achiziționat, fără ca celălalt concubin să aibă vreun drept. Totuși, există și situații în care bunul a fost achiziționat de ambii concubini (în proporții egale sau diferite), iar în acest caz concubinii pot solicita partajul oricând.
În egală măsură, dacă există „contribuții” ale unuia dintre concubini la bunurile celuilalt (plata de rate la bancă, îmbunătățiri aduse imobilelor etc.), acestea pot fi recuperate de cel care a făcut investițiile respective doar dacă NU au fost făcute cu titlu de donație. Dacă nu este acesta cazul, atunci concubinul are la dispoziție un drept de creanță pentru recuperarea respectivelor cheltuieli, însă trebuie să ținem cont că acesta se prescrie în termen de trei ani de la efectuarea fiecărei „contribuții”.
Astfel, concubinii pot dobândi diferite proprietăți imobiliare sau mobiliare, imobile sau bunuri, pot contracta credite etc. , care se presupune că reprezintă bunuri dobândite în timpul relației de concubinaj și implicit în situația separării pot fi supuse unui proces de împărțire a bunurilor, dacă nu există o altă înțelegere privind împărțirea lor.
În al doilea rând, copiii născuți dintr-o relație de concubinaj au aceleași drepturi ca și cei născuți într-o căsătorie. Discuții există la o eventuală despărțire a concubinilor.
Copiii născuți în timpul relației de concubinaj sunt copii rezultați din afara căsătoriei. Acești copii se bucura de același regim de ocrotire ca şi orice copil din rezultat din căsătorie, legea prevede asimilarea copilului din afara căsătoriei cu cel din căsătorie.
În cazul copiilor nerecunoscuți de tată, autoritatea părintească se va exercita în exclusivitate de către mamă. În schimb, dacă a fost recunoscut, autoritatea se exercită în comun, cu condiția ca cei doi să locuiască împreună.
Dacă cei doi concubini s-au despărțit, atunci modul de exercitare al autorității părintești asupra copilului, domiciliul minorului, dreptul la pensie de întreținere și dreptul de vizită se stabilește de către instanța de judecată.
Autoritoritatea părintească se exercită în comun, regula fiind că ambii părinți au obligația de a se îngriji de buna creștere, dezvoltare și educare a copilului lor minor.
Conform legislației în vigoare, copilul va dobândi numele de familie al aceluia dintre părinți față de care filiația a fost stabilită prima dată. Dacă, ulterior, filiația a fost stabilită şi fată de celălalt părinte, instanța de judecată va putea să încuviințeze copilului să poarte numele acestuia din urmă.
În situația în care, copilul a fost recunoscut în același timp de ambii părinți, copilul va purta numele de familie al unuia dintre părinți ori numele lor reunite.
Concubinul căruia nu îi este încredințat spre creștere şi educare prin stabilirea domiciliului minorului la acesta, are obligația să plătească pensie de întreținere în raport cu veniturile sale respectiv 1/4 pentru un copil, 1/3 pentru doi copii şi 1/2 pentru trei sau mai mulți copii).
Copilul născut din relația de concubinaj beneficiază de relațiile de rudenie şi față de rudele părinților săi și are dreptul să vină la moștenirea ambilor părinți sau la moștenirea altor rude.
În al treilea rând, în cazul decesul unuia dintre concubini, celălalt poate veni la moștenire DOAR DACĂ i-a fost făcut un testament de către cel decedat în care să se fi precizat bunurile pe care cel rămas în viață le moștenește. Este important de menționat că acele bunuri precizate în testament nu trebuie să intre în rezerva succesorală a rudelor defunctului, pentru că aceștia din urmă pot reduce moștenirea lăsată concubinului prin testament. În rest, rudele defunctului sunt cele care moștenesc legal.
Spre deosebire de căsătorie unde soții sunt proprietari ai bunurilor în devălmășie, concubinii, sunt proprietari ai bunurilor în cote părți în cazul în care doresc partajarea acestora, iar instanța va avea în vedere fiecare bun în parte raportat la contribuția fiecăruia la dobândirea acestuia.
Concubinii au calitatea de proprietari asupra bunurilor dobândite în timpul relației de concubinaj și au dreptul de folosință asupra acestor bunuri numai în măsura în care nu aduce atingere folosinței concomitente a celuilalt proprietar si nu schimbă destinația bunurilor respectiv.
Sunt situații în care, după separarea concubinilor, anumite bunuri dobândite nu pot fi partajate în natură iar concubinii nu se înțeleg, atunci bunurile respective poate fi valorificate, iar suma de bani va fi împărțită conform cotei care în revine fiecăruia.
In ceea ce privește actele de dispoziție, respectiv vânzarea acestora sau închirierea lor, acesta nu pot fi făcute decât cu consimțământul celuilalt coproprietar.
Sunt situații în care, un bun este dobândit în timpul relației însă în actul de vânzare cumpărare sau pe factura de achiziție să fie trecut doar unul dintre concubini.
Si un astfel de bun poate fi supus partajării, urmând ca situația de fapt sau modul de dobândire să fie dovedit cu documente sau cu orice mijloc de probă inclusiv cu martori.
Avocat Alina Szilaghi vă stă la dispoziție și vă răspunde la orice întrebări ați putea avea:
- Negociere pentru stabilirea divorțului prin acord;
- Redactare acțiune de divorț și cereri accesorii privind numele soțiilor după divorț, exercitarea autoritate părintească, locuința minorului, etc;
- Redactare întâmpinare /reconvențională la acțiunea de divorț;
- Asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor judecătorești.
Dacă doriți inițierea unor demersuri în acest sens, ne puteți contacta:
TELEFON (+4) 0746 652 986 sau email: [email protected]
