Dreptul familiei

Adopția unui copil în România: condiții și procedură în 2026

De Avocat Alina SzilaghiPublicat Actualizat 5 min

Mâinile unui copil și ale unor adulți lângă o casă și figurine din lemn, cu sigla Cabinetului de avocat Alina Szilaghi.
Ilustrație generată cu AI.

Adopția unui copil în România presupune verificarea condițiilor legale, evaluarea persoanei sau familiei adoptatoare și încuviințarea instanței. În procedura obișnuită sunt necesare atestatul, potrivirea cu un copil adoptabil și încredințarea în vederea adopției. Există însă excepții, inclusiv pentru adopția copilului soțului. În toate etapele, criteriul principal este interesul superior al copilului. [1]

Cine poate adopta un copil?

În primul rând, reținem că poate adopta atât o persoană necăsătorită, cât și o familie formată din soț și soție, dacă sunt îndeplinite condițiile legale. Legea permite și adopția de către unul dintre soți, cu respectarea regulilor privind consimțământul celuilalt soț. Simplul fapt că o persoană este singură nu constituie un impediment.

Adoptatorul trebuie să aibă capacitate deplină de exercițiu și să îndeplinească cerințele legale privind sănătatea, garanțiile morale și condițiile materiale. Diferența de vârstă față de copil este de cel puțin 18 ani. Pentru motive temeinice, instanța poate accepta o diferență mai mică, dar nu sub 16 ani. [2]

Legea exclude persoanele condamnate definitiv pentru infracțiunile enumerate la art. 7 din Legea nr. 273/2004, inclusiv infracțiuni intenționate contra persoanei ori familiei, pornografie infantilă și trafic de droguri sau precursori. Sunt prevăzute impedimente și pentru persoana ori familia al cărei copil beneficiază de protecție specială sau care este decăzută din drepturile părintești. În adopția individuală a unei persoane căsătorite se verifică și situația soțului, în condițiile aceluiași articol. Restricțiile privind capacitatea și sănătatea sunt reglementate distinct de art. 459 din Codul civil. [1] [2]

Ce presupune obținerea atestatului?

Demersul începe prin informarea și evaluarea realizate în cadrul procedurii coordonate de direcția generală de asistență socială și protecția copilului, DGASPC. Evaluarea urmărește capacitatea de a răspunde nevoilor unui copil, motivația adopției, situația familială și condițiile concrete de creștere și educare.

Atestatul este valabil cinci ani, cu verificări anuale ale condițiilor care au justificat eliberarea sa. Solicitantul trebuie să comunice schimbările relevante în situația sociopsihomedicală în termenul legal de trei zile lucrătoare. Valabilitatea atestatului poate fi prelungită în situațiile prevăzute de lege; documentul nu garantează identificarea imediată a unui copil compatibil. [1]

Afirmația că adopția este întotdeauna imposibilă fără atestat trebuie nuanțată. Art. 26 prevede excepții pentru adopția persoanei cu capacitate deplină de exercițiu și pentru adopția copilului de către soțul părintelui firesc sau adoptiv.

Care sunt etapele și termenele procedurii?

În adopția internă obișnuită, situația juridică a copilului și deschiderea procedurii adopției trebuie clarificate. Faptul că un copil se află în plasament nu înseamnă automat că poate fi adoptat. Urmează potrivirea inițială și practică, încredințarea în vederea adopției și încuviințarea acesteia. [1]

Etapa sau documentulTermen relevant
Raportul final de evaluareMaximum 90 de zile de la cererea de evaluare.
Eliberarea atestatului după evaluarea favorabilă5 zile lucrătoare de la raportul final.
Valabilitatea atestatului5 ani, cu verificările și prelungirile legale.
Încredințarea în vederea adopțieiCa regulă, 90 de zile; există excepții.

Aceste intervale privesc etape diferite și nu reprezintă durata totală garantată a adopției. Potrivirea depinde de nevoile copilului și de compatibilitatea cu adoptatorul. Perioada de încredințare nu este necesară, de exemplu, în adopția copilului soțului; alte excepții privesc plasamentul sau tutela, în condițiile art. 45.

Cine are prioritate la potrivire?

Legea acordă prioritate rudelor până la gradul al patrulea inclusiv, persoanelor alături de care copilul a avut viață de familie cel puțin șase luni și celor care au adoptat ori se află în procedură de adopție cu frați ai copilului. Prioritatea operează dacă respectă interesul superior al copilului. În potrivire sunt incluse numai rudele și persoanele care dețin atestat valabil. Rudenia nu conferă, prin ea însăși, dreptul de a obține adopția. [1]

Este necesar consimțământul copilului?

Copilul care a împlinit zece ani trebuie să consimtă la adopție. Opinia copilului mai mic este luată în considerare potrivit vârstei și maturității sale. Consimțământul părinților firești se exprimă în condițiile legii, iar excepțiile și posibilitatea instanței de a trece peste un refuz abuziv necesită o analiză distinctă. Decăderea din drepturile părintești nu suprimă automat dreptul părintelui de a consimți la adopție. [2]

Poate adopta partenerul necăsătorit al părintelui?

Regula este că două persoane pot adopta împreună dacă sunt soț și soție. Art. 6 alin. (2) lit. c) reglementează însă o situație specială de adopție succesivă: copilul deja adoptat are un singur părinte necăsătorit, care conviețuiește într-o relație stabilă cu o persoană de sex opus, tot necăsătorită, fără rudenie între parteneri până la gradul al patrulea.

Sunt necesare și celelalte condiții legale, inclusiv declarația autentică privind participarea directă a noului adoptator la creșterea copilului timp de cel puțin cinci ani neîntrerupți. Această excepție nu permite oricărui cuplu necăsătorit să adopte împreună. [1]

Ce trebuie avut în vedere în 2026?

Pentru evoluția regulilor privind concediul de acomodare, vedeți și articolul durata concediului de acomodare la adopția copiilor.

Concediul de acomodare poate avea o durată de maximum doi ani, incluzând perioada încredințării, pentru persoana care îndeplinește condițiile art. 50. Dreptul și indemnizația se acordă la cerere. După încuviințare, monitorizarea și sprijinul postadopție se desfășoară potrivit legii, cu excepțiile aplicabile. [1]

De asemenea, adopția internă se deosebește de cea internațională prin reședința obișnuită, nu exclusiv prin cetățenie. Pentru persoanele care locuiesc sau lucrează în străinătate trebuie verificate regulile speciale, inclusiv art. 3, modificat în 2024. Aceste situații nu se rezolvă prin simpla folosire a unei adrese din România.

Pentru verificarea situației familiale și a documentelor, puteți consulta serviciile de dreptul familiei. Analiza poate fi solicitată prin consultanță juridică online sau prin contactarea cabinetului.

Întrebări frecvente

O persoană singură poate adopta?

Da, dacă îndeplinește condițiile legale și parcurge procedura aplicabilă. Căsătoria nu este obligatorie pentru adopția individuală.

Cât timp este valabil atestatul?

Cinci ani, cu verificări anuale și posibilitatea prelungirii în cazurile prevăzute de lege.

Adopția se finalizează în 90 de zile?

Nu. Cele 90 de zile ale încredințării reprezintă o etapă a procedurii, nu durata totală a adopției.

Este necesar atestatul pentru adopția copilului soțului?

Nu. Legea prevede expres această excepție, însă celelalte condiții și încuviințarea judecătorească rămân necesare.

Surse și repere:

Informații generale; soluția unui caz depinde de acte și de legea aplicabilă. Material actualizat la 30 octombrie 2026.

Etichete: adopția · adopția în România · atestat de adoptator · Legea 273/2004 · concediu de acomodare · dreptul familiei

Aveți nevoie de ajutorul unui avocat?

Descrieți pe scurt situația dumneavoastră. Vă răspundem în cel mult o zi lucrătoare și vă spunem ce documente sunt necesare.

Contactați cabinetul