Conform unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), sumele de bani care depășesc 10.000 de euro și nu sunt declarate de către persoanele care intră sau ies din România nu pot fi confiscate. Acestă hotărâre vine ca urmare a unei situații în care o persoană a intrat cu peste 120.000 de euro în România, nu a declarat banii respectivi și, în consecință, i-au fost confiscați toți banii ce depășeau 10.000 de euro.
În esență, instanța europeană a reținut că in practica autorităților române există procedura de a confisca orice sumă de bani introdusă și nedeclarată care depășește 10.000 de euro, din cauză că este contrară dreptului Uniunii Europene (contrară liberei circulații a capitalurilor, care este garantată și poate fi limitată doar în cazuri excepționale).
Logica acestei hotărâri este că procedura de confiscare a întregii sume reprezintă o sancțiune excesivă, raportată la scopul urmărit – de a determina respectarea obligației de declarare. Acest lucru va afecta puternic libera circulație a capitalurilor, din cauză că astfel de situații ar putea determina anumite persoane să nu mai transfere capital în anumite state ale Uniunii Europene, unde știu că nedeclararea acestuia i-ar putea lipsi complet de sumele pe care doreau să le introducă în statul respectiv.
De asemenea, trebuie separată interdicția de a confisca suma de bani de o eventuală amendă aplicată pentru nedeclarare. Atât timp cât amenda în cauză este proporțională cu scopul urmărit, aceasta ar putea fi permisă. Însă și aici este foarte important ca amenda să nu cuprindă cea mai mare parte a sumei nedeclarate. În aceeași hotărâre, CJUE a reținut că o amendă de 60% pentru nedeclararea unei sume mai mari de 50.000 de euro nu ar fi justificată. Este greu să se stabilească, exact, ce amendă ar fi justificată, în acest context, însă este rezonabil că orice amendă ce ar depăși jumătate din suma nedeclarată este, probabil, ilegală.
Avantaje există și pentru cei care au făcut plângeri contravenționale și ale căror cauze se află acum pe rolul instanțelor, din cauză că hotărârea CJUE va produce efecte și în aceste situații. Teoretic, acest lucru ar trebui să fie valabil și pentru cei ale căror plângeri contravenționale au fost soluționate, deși situația este un pic mai complicată aici, din cauza cadrului legislativ ușor ambiguu.
