În înțelesul Legii nr. 174/2018, „violența domestică înseamnă orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială sau spirituală care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima.”
Legea definește și face distincție între următoarele forme de violență, astfel:
- violența psihologică – impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, prin amenințare verbală sau în orice altă modalitate, șantaj, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, afișare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, urmărirea fără drept, supravegherea locuinței, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de victimă, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanță, care prin frecvență, conținut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum și alte acțiuni cu efect similar;
- violența fizică – vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum și alte acțiuni cu efect similar, supunerea la eforturi fizice epuizante sau la activități cu grad mare de risc pentru viață sau sănătate și integritate corporală, altele decât cele de la lit. e);
- violența socială – impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate și de prieteni, interzicerea frecventării instituției de învățământ sau a locului de muncă, interzicerea/limitarea realizării profesionale, impunerea izolării, inclusiv în locuința comună, privarea de acces în spațiul de locuit, deposedarea de acte de identitate, privare intenționată de acces la informație, precum și alte acțiuni cu efect similar;
- violența spirituală – subestimarea sau diminuarea importanței satisfacerii necesităților moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspirațiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă și de a învăța copiii să vorbească în limba maternă, impunerea aderării la credințe și practici spirituale și religioase inacceptabile, precum și alte acțiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.”
În sensul legii, victimă a violenței domestice nu este doar persoana agresată ci și copiii martori la formele de violență suportate.
Serviciile sociale pentru prevenirea și combaterea violenței domestice organizate în regim rezidențial, destinate victimelor violenței domestice, cu găzduire pe perioadă determinată, sunt:
- centre de primire în regim de urgență;
- centre de recuperare;
- locuințe protejate.
Serviciile sociale pentru prevenirea și combaterea violenței domestice organizate în regim de zi sunt:
- centre pentru prevenirea și combaterea violenței domestice;
- centre pentru servicii de informare și sensibilizare a populației;
- centre de asistență destinate agresorilor.
Serviciile sociale pentru prevenirea și combaterea violenței domestice cu program continuu sunt:
- servicii de informare și consiliere pentru victimele violenței domestice de tip linie telefonică de urgență;
- servicii integrate de urgență destinate victimelor violenței sexuale.
Serviciile sociale destinate agresorilor sunt organizate în regim de zi și au ca obiectiv reabilitarea și reinserția socială a acestora, prin asigurarea unor măsuri de educație și consiliere. În condițiile legii, centrele pot monitoriza tratamentul adicțiilor.
Serviciile sociale specializate pentru prevenirea și combaterea violenței domestice sunt oferite în mod gratuit victimelor.
În soluționarea cazurilor de divorț, în care s-a reținut culpa unuia dintre soți cu privire la săvârșirea unor fapte de violență domestică, instanțele judecătorești competente pot dispune, din oficiu sau la cererea expresă formulată de către celălalt soț, în sarcina agresorului, măsura de a participa la programele speciale de consiliere psihologică organizate de către serviciile de specialitate publice sau private. Ministerul Muncii și Justiției Sociale în colaborare cu Ministerul Sănătății și Colegiul Psihologilor din România, prin consultare cu Ministerul Justiției, elaborează metodologia privind modalitatea de participare la programele speciale de consiliere psihologică organizate de către serviciile de specialitate publice sau private.
Ordinul provizoriu se emite de îndată ce polițistul instrumentator constată îndeplinirea condițiilor cerute de lege pentru emiterea lui și are un minim material probator în acest sens. Ordinul este valabil 120 de ore începând cu data emiterii lui. El se comunică inculpatului care poate face contestație. Până la expirarea termenului de 120 de ore procurorul, daca consideră necesară menținerea măsurii de protecție, va solicita instanței emiterea unui ordin de protecție propriu-zis. Judecata va avea loc până la expirarea termenului de 120 de ore și agresorul va fi asistat de avocat în mod obligatoriu. Executarea hotărârii se face fără somație sau fără trecerea vreunui termen. Hotărârea prin care se dispune ordinul de protecție este supusă numai apelului, în termen de 3 zile de la pronunțare dacă s-a dat cu citarea părților și de la comunicare dacă s-a dat fără citarea lor.
Nerespectarea ordinului de protecție provizoriu precum și nerespectarea ordinului de protecție propriu-zis constituie infracțiune. Noua lege nu mai permite împăcarea și nici medierea la astfel de infracțiuni. Ordinul de protecție provizoriu este cel emis de îndată de polițistul constatator al agresiunii și are o valabilitate de 120 de ore (5 zile) de la emiterea lui, fiind supus confirmării procurorului. Ordinul de protecție propriu-zis este ordinul de protecție obținut de la judecător în urma procedurilor standard prevăzute în Legea 217/2003.
Avocat Alina Szilaghi
Cabinetul de avocat Alina Szilaghi vă poate acorda sprijin în următoarele:
- Consultații juridice
- Asistență juridică și reprezentarea în fața organelor de urmărire penală – Poliție și Parchet, respectiv a Instanțelor judecătorești de orice grad;
- Redactarea de plângeri, denunțuri, memorii, alte cereri;
Dacă doriți inițierea unor demersuri în acest sens, ne puteți contacta:
TELEFON (+4) 0746 652 986 sau email: [email protected]
