În ultimii ani s-a înregistrat o creștere a timpului petrecut online, fie că este vorba de activități legate de viața profesională, de relațiile familiale sau personale. Situația medicală a forțat o mulțime de persoane să îți desfășoare activitatea profesională exclusiv online.
Recent, printr-o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), s-a interpretat infracțiunea de fals informatic, prin raportare la crearea unui profil de Facebook unei persoane, fără ca aceasta să își fi exprimat acordul.
Astfel, în acest articol, ne dorim să vă prezentăm o serie de fapte penale și contravenționale care pot fi comise prin intermediul siturilor de socializare.
1. Falsul informatic.
Art. 325 Cod Penal definește falsul informatic ca fiind „[f]apta de a introduce, modifica sau șterge, fără drept, date informatice ori de a restricționa, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani”.
Aceasta este infracțiunea la care s-a raportat ICCJ când a decis că, dacă cineva îi creează altcuiva un cont pe o rețea de socializare, fără permisiune, există posibilitatea ca o asemenea acțiune să fie considerată fals informatic și pedepsită potrivit normei penale citate mai sus.
Totuși, pentru ca să vorbim de o infracțiune, mai este necesară și îndeplinirea ultimei condiții de tipicitate (de prezență a unei fapte infracționale prevăzute în legea penală), aceea ca folosirea datelor unei persoane, pentru crearea unui profil pe o rețea de socializare, să fie făcută pentru producerea unei consecințe juridice.
2. Accesul ilegal la un sistem informatic.
Codul penal califică accesul ilegal la un sistem informatic ca fiind acea faptă prin care cineva accesează un sistem informatic fără drept. Pedeapsa e închisoarea de la trei luni la trei ani sau amenda, iar, dacă e vorba de un sistem cu privire la care accesul e interzis sau restricționat (prin intermediul unor proceduri, dispozitive sau programe specializate), pedeapsa crește radical – de la doi ani la șapte ani.
(1) Accesul, fără drept, la un sistem informatic se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Fapta prevăzută în alin. (1), săvârșită în scopul obținerii de date informatice, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.
(3) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) a fost săvârșită cu privire la un sistem informatic la care, prin intermediul unor proceduri, dispozitive sau programe specializate, accesul este restricționat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
Totuși, în sfera acestei infracțiuni intră o mulțime de fapte, având în vedere că în Codul Penal se definește sistemul informatic ca fiind „orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relație funcțională, dintre care unul sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unui program informatic”.
Așa cum se menționează mai sus, prin accesarea fără permisiune a contului pe un site de socializare constituie infracțiune, și având în vedere existența unor elemente prin care accesul altor persoane decât titularul contului este interzis (parola), discutăm de o faptă agravată, pentru care se va aplica pedeapsa cu închisoarea de la doi la șapte ani.
3. Alterarea integrității datelor informatice.
Art. 362 Cod Penal sancționează cu pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani persoana care modifică, șterge sau deteriorează date informatice ori restricționează accesul la acele date, fără drept.
Fapta de a modifica, șterge sau deteriora date informatice ori de a restricționa accesul la aceste date, fără drept, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
Astfel, alterarea informațiilor din contul social al unei persoane poate consta în modificarea datelor de conectare pe care le folosește pentru a se conecta.
În această situație, persoana va comite două fapte și va răspunde pentru un concurs de infracțiuni între cele două fapte penale (adică răspunde pentru fiecare faptă în parte, iar la calcularea finală a pedepsei se ține cont de fiecare sancțiune în parte, deși modul de calcul nu presupune simpla adunare a pedepselor aplicate).
Prin modificarea parolei și/sau a adresei de e-mail folosite pentru conectare pe un site social, se consideră că are loc o restricționare a accesului la datele informatice relevante în cauză.
4. Înșelăciunea.
Art. 244 Cod Penal definește înșelăciunea ca fiind inducere în eroare a altcuiva (fie ceva real e prezentat ca neadevărat, fie ceva ireal e prezentat ca, de fapt, existând) pentru a obține un folos material.
Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Astfel, prin prisma celor discutate mai sus, se poate considera înșelăciune când o persoană a creat a pagină de socializare, prin care a indus în eroare că oferă haine de o anumită marcă, la un preț cu mult sub cel de magazin, cerând un avans înainte de livrarea produselor. Persoanele care au comandat produsele și au plătit avansul solicitat, nu au recepționat niciodată comanda efectuată.
5. Șantaj
Art. 207 Cod Penal definește infracțiunea de șantaj în cele două forme de bază, ambele putând fi comise în mediul online.
(1) Constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
Astfel, în prima variantă, se are în vedere ca element material constrângerea, poate fi comisă prin adresarea de amenințări în mediul online, dublate de emiterea unor pretenții ca persoana vătămată să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos.
Infracțiunea ar putea fi incidentă în forma aceasta dacă autorul ar amenința victima, printr-o postare pe un site de socializare sau printr-un mesaj privat, că în cazul în care nu îi transferă o sumă de bani într-un cont, data viitoare când se vor întâlni îi va aplica lovituri cu un obiect contondent.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează amenințarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru persoana amenințată ori pentru un membru de familie al acesteia, în scopul prevăzut în alin. (1)
În varianta asimilată, se sancționează amenințarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru persoana amenințată ori pentru un membru de familie al acesteia, însoțită de același pretenții prezentate în cazul variantei de bază. Un caz aparte și tot mai des întâlnit în practica judiciară a ultimilor ani este cel în care amenințarea privește publicarea sau distribuirea către familie a unor imagini sau filme cu conținut sexual în care apare persoana șantajată, în scopul obținerii de foloase materiale, de natură sexuală sau diverse favoruri personale.
6. Violarea vieții private
Dreptul la viață privată al persoanelor este o valoare fundamentală a societății contemporane, fiind protejat din acest motiv inclusiv de dispozițiile penale. Această normă de incriminare este extrem de complexă, are mai multe modalități de comitere și conferă o protecție stratificată a valorii sociale.
(1) Atingerea adusă vieții private, fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuință sau încăpere ori dependință ținând de aceasta sau a unei convorbiri private se pedepsește cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă.
Astfel, în alin. (1) se sancționează fotografierea, captarea ori înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuință sau încăpere ori dependință ținând de aceasta ori a unei convorbiri private, fiind astfel interzise obținerea de imagini sau înregistrări.
(2) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fără drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor prevăzute în alin. (1), către o altă persoană sau către public, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Alin. (2) interzice distribuirea unor imagini ori înregistrări conținând imagini cu persoane aflate în ipostaze precum cele prezentate, indiferent de modalitatea în care au fost obținute de către autor, direct ori indirect. Aceasta este forma infracțională care ar putea fi comisă cel mai des în mediul online, distribuirea făcându-se cu cea mai mare ușurință prin intermediul rețelelor de socializare.
Mai trebuie remarcat că toate aceste variante infracționale este necesar a fi comise fără drept, textul incluzând, la alin. (4), unele cauze de excludere a tipicității, însă acestea nu sunt limitative, putând exista și alte motive care conferă persoanelor dreptul de a efectua acțiunile incriminate (de exemplu, organele de urmărire penală cu ocazia efectuării unor percheziții sau a unor activități de supraveghere ori atunci când persoana vizată își dă consimțământul la efectuarea activității).
Avocat Alina Szilaghi
Avocat Alina Szilaghi vă poate acorda sprijin în următoarele:
- Consultații juridice
- Asistență juridică și reprezentarea în fața băncilor și IFN-urilor;
- Redactare notificare dare în plată;
Dacă doriți inițierea unor demersuri în acest sens, ne puteți contacta:
TELEFON (+4) 0746 652 986 sau email: [email protected]
