Insuficienta descriere a faptei de către cel care redactează procesul-verbal de contravenție face ca documentul prin care se aplică sancțiunea să nu fie valabil, a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) printr-o decizie care a apărut azi în Monitorul Oficial. Contravenientul poate să ceară anularea procesului-verbal, în instanță, exact ca în cazul în care fapta n-ar fi fost descrisă deloc de agentul rutier, fiscal ș.a.m.d.
Dacă fapta contravențională e doar sumar descrisă în procesul-verbal de contravenție e ca și cum nu ar fi descrisă deloc și asta atrage nulitatea relativă a documentului, au spus judecătorii de la ICCJ, prin Decizia nr. 13 din 14 mai 2018.
„Descrierea insuficientă a faptei echivalează cu neîndeplinirea cerinţei privind descrierea faptei contravenţionale şi atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenţiei”, potrivit dispoziţiilor art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, scrie în decizia ICCJ nr. 13/2018 privind recursul în interesul legii referitor la interpretarea și aplicarea unor prevederi din ordonanța privind contravențiile. Aceasta a fost publicată azi în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 541 și este obligatorie de la acest moment.
ICCJ a punctat aici că instanțele de judecată au apreciat de fel că insuficienta descriere a faptei îl împiedică pe petent să-și facă o apărare eficientă în contradictoriu cu organul constatator, cel dintâi fiind într-o situație de inegalitate cu cel din urmă. Vătămarea suferită de petent este tocmai punerea lui în imposibilitatea de a se apăra eficient.
Apoi, nici judecătorii nu pot să facă un control de legalitate așa cum se cuvine dacă fapta nu e identificată corespunzător.
Cât despre nelegalitatea ce afectează un astfel de proces-verbal (insuficienta descriere), nu este intrinsecă actului, adică nu duce întotdeauna la anularea actului respectiv, deci vorbim de o nulitate relativă.
Decizia Curții e relevantă pentru orice fel de proces-verbal de contravenție, indiferent cine ar fi agentul constatator: un polițist rutier, un inspector de muncă, un inspector fiscal etc.
Lămurirea a fost oferită la cererea Avocatului Poporului, care a subliniat că lucrurile s-au interpretat în mai multe feluri până acum de judecători, inclusiv cu privire la tipul de nulitate atras de această neregulă. ICCJ a spus că e vorba de nulitate relativă, iar nu de cea absolută.„Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata și din oficiu„, scrie în articolul 17 al OG nr. 2/2001.
Aceeași ordonanță prevede clar ce anume trebuie să cuprindă procesul-verbal de contravenție (chiar dacă nu lipsa tuturor acelor mențiuni atrage nulitatea documentului):
- data și locul unde este încheiat;
- numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator;
- datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului;
- descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;
- indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția;
- indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație;
- posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate;
- termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Notă: Dezlegarea dată problemelor judecate într-un recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanţele de judecată din toată țara, de la momentul publicării deciziei ICCJ în Monitorul Oficial.
