Contribuțiile la asigurările sociale de sănătate (CASS) și la asigurările sociale (CAS) pentru salariații part time sunt datorate, începând de astăzi, la nivelul salariului minim brut pe economie, potrivit unui act normativ în vigoare de azi. Practic, vorbim de costuri suplimentare pentru angajatori, însă nu și pentru salariații cu pricina, pentru că majorarea nu afectează cota lor din contribuțiile obligatorii.
Ca să descurajeze angajatorii care încheie contracte de muncă cu normă parțială special pentru a plăti la stat taxe mai mici, Guvernul a adoptat luna trecută un act normativ care introduce o sumă minimă pentru CAS și CASS. Ordonanța Guvernului nr. 4/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal intră în vigoare azi și prevede că, pentru contractele part time, angajatorii datorează la stat CAS și CASS la nivelul salariului minim brut (1.450 lei), iar nu proporțional cu salariul efectiv.
Deși în vigoare de azi, contribuțiile majorate se plătesc efectiv din septembrie 2017, pentru că atunci se declară veniturile lunii august. Majorarea se aplică însă strict la partea din contribuții care-i revine angajatorului, iar nu la partea pe care o datorează salariatul. Mai exact, la CASS, angajatorul datorează 5,2%, iar salariatul datorează 5,5% (ca procente din salariul brut). Cât despre CAS, ea diferă în funcție de condițiile de muncă ale salariaților.
Contribuțiile majorate sunt datorate inclusiv pentru salariații cu plata în acord. Plata în acord se face atunci când este vorba de achitarea drepturilor salariale în funcție de activitatea prestată efectiv. „Indiferent dacă vorbim de o plată în acord sau nu, în lipsa unor exceptări specifice, angajatorii care achită remunerații brute sub nivelul de 1.450 de lei pe angajat pe lună sunt obligați să considere baza pentru CAS și CASS la nivelul salariului minim”.
Notă: În prezent, angajatorii sunt obligați să achite statului șase contribuții sociale diferite pentru propriii salariați: contribuția la sănătate, cea pentru concedii medicale, cea pentru accidente de muncă și boli profesionale, contribuția la pensii, la șomaj și cea pentru creanțe salariale.
Măsura majorării celor două contribuții pentru salariații cu normă parțială nu a trecut necriticată. Reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) au declarat că decizia a fost luată fără să se studieze impactul asupra IMM-urilor (așa-zisul Test IMM). În plus, susține CNIPMMR, majorarea va duce la concedieri ale celor ce lucrează part time și la cheltuieli nejustificate pentru toți angajatorii, fie ei corecți sau nu în privința plății contribuțiilor. Deși o măsură aplicată pentru a combate „munca la gri”, i-ar afecta în mod nedorit și pe cei care își îndeplinesc obligațiile fiscale așa cum scrie în lege.
Costuri ridicate, dar nu pentru toți angajatorii
Practic, din septembrie, un angajator plătește CAS și CASS pentru un salariat cu normă parțială la fel de mult cât pentru unul plătit cu minimul pe economie (1.450 lei brut).
Potrivit calculelor redacției noastre, pentru un salariat cu jumătate de normă (20 de ore de lucru săptămânal și 725 lei salariu brut), angajatorul trebuie să plătească în total 1.042,19 lei de la 1 septembrie, față de cât plătește pentru luna iulie acum (889,94 lei). Din cei 1.042,19 lei, 485,68 lei (față de 333,43 lei, în prezent) reprezintă contribuțiile sociale și impozitul pe venit.
Notă: Iată aici un calculator de salarii util pentru a compara cu exactitate cât se plătește acum cu cât se plătește în luna septembrie pentru fiecare astfel de angajat.
Totuși, nu toți angajatorii vor avea de plătit contribuțiile majorate. OG 4/2017 stabilește că sunt scutiți de la plata majorată cei care au angajați în următoarele situații (limitativ prevăzute de ordonanță):
- realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată a acestora este cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară (în forma lansată în dezbatere publică a ordonanței, excepția era condiționată de existența, pe lângă contractul cu normă parțială, a unui contract cu normă întreagă);
- sunt elevi sau studenți, cu vârsta de până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare;
- sunt ucenici în vârstă de până la 18 de ani;
- sunt persoane cu dizabilități cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra sub opt ore pe zi;
- sunt pensionari pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii, cu excepția pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu orice altă pensie stabilită într-un sistem de pensii neintegrat sistemului public de pensii.
Ca să demonstreze că au dreptul să beneficieze de aceste scutiri, angajatorii vor trebui să aducă documente justificative organelor fiscale – documente pe care le vor cere salariaților respectivi.
Cum îi afectează asta pe salariați?
Subliniem faptul că majorarea CAS și CASS nu se referă la partea din contribuțiile obligatorii pe care o datorează salariatul. Prin urmare, nu cotele sale din venitul brut sunt afectate de mărire, ci acelea care-i revin angajatorului.
Dacă se află într-una dintre situațiile de scutire enumerate mai sus, salariații vor trebui să aducă anumite documente justificative, de la caz la caz, întrucât angajatorul va avea nevoie de ele pentru a fi scutit de plata contribuțiilor majorate.
Principalul avantaj al salariaților cu normă parțială este că vor beneficia de contribuții mai mari plătite la stat în numele lor (spre exemplu, o contribuție mai mare la pensii poate aduce în final o pensie mai consistentă). Pe de altă parte însă, așa cum puncta CNIPMMR, nu e exclus ca unii angajatori să pună punct contractelor de muncă încheiate cu acești salariați, pentru că nu-i avantajează contribuțiile majorate.
Se va schimba ceva în contractele de muncă ale acestora? Din perspectiva majorării CAS și CASS, nu, pentru că nu vorbim de chestiuni care sunt înscrise în contractul de muncă. Totuși, dacă angajatorul va vrea să treacă salariatul de la normă parțială la normă întreagă, modificarea contractului de muncă nu se poate face decât cu consimțământul salariatului în cauză, potrivit Codului muncii.
Important de precizat este că actuala guvernare propune o modificare importantă de la începutul anului viitor, una care i-ar afecta în mod direct pe salariați. Mai exact, numărul de contribuții sociale obligatorii datorate de angajatori pentru salariații proprii ar urma să scadă, de la 1 ianuarie 2018, de la șase la doar două (CAS și CASS). Doar că acestea ar fi datorate doar de angajat și plătite prin intermediul angajatorului (care ar acționa, la drept vorbind, ca un intermediar care adună taxele pentru Fisc). Totuși, la acest moment nu știm nimic concret, pentru că nu vorbim decât de o măsură din planul de guvernare, sprijinită de unele afirmații ale politicienilor.
