• 0746 652 986
  • Bd. Eroilor 42, Cluj Napoca

În ce condiții putem călători cu copiii în străinătate?

În ce condiții putem călători cu copiii în străinătate?

Regimul liberei circulații a persoanelor ne arată că un cetățean român minor nu poate călători în străinătate fără să aibă un însoțitor major și, aproape în toate cazurile, acordul părinților săi. În situațiile în care copilul este însoțit doar de unul dintre părinți, sau chiar de o altă persoană majoră, o declarație autentică de acord de la celălalt părinte sau de la amândoi este absolut necesară. Legea s-a modificat însă de curând, astfel că declarațiile de acord pentru efectuarea călătoriilor sunt valabile nu pentru una, ci pentru mai multe călătorii, pe o perioadă de până la trei ani.

Modul în care copiii minori pot călători în străinătate a suferit recent unele schimbări, mai ales dacă vorbim despre copiii care pleacă însoțiți doar de unul dintre părinți sau de un alt major. Prevederile legale care ne interesează atunci când plănuim să-i luăm pe cei mici în călătoriile noastre în afara granițelor țării se regăsesc în Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.

Cel mai important aspect în privința acestor călătorii este că minorii nu pot să treacă frontierele României fără să fie însoțiți de un major, iar acordul părinților sau al reprezentantului legal este necesar aproape în toate situațiile (prin reprezentant legal se înţelege persoana desemnată, potrivit legii, să exercite drepturile şi să îndeplinească obligaţiile părinteşti faţă de copil).

Atunci când este însoțit în călătorie de ambii părinți, copilul va putea călători în aceleași condiții cu aceștia, dacă va prezenta organelor poliției de frontieră fie documentul de călătorie individual, fie actul de identitate pe care îl deține, dacă este cazul.

Cum poate călători copilul însoțit doar de unul dintre părinți?

Pe lângă documentul de călătorie/actul de identitate al copilului, poliția de frontieră va permite călătoria acestuia dacă singurul părinte însoțitor are asupra sa o declarație a celuilalt părinte, din care să rezulte expres acordul acestuia din urmă pentru efectuarea de deplasări în străinătate de către copilul său. Declarația este dată însă pe o perioadă de maximum trei ani de la data întocmirii, perioadă în care părintele însoțitor poate să fie urmat în mod legal de copilul său în mai multe călătorii, atâta timp cât se încadrează în perioada înscrisă în declarație.

Până la recenta modificare a Legii nr. 248/2005, declarația trebuia dată pentru fiecare călătorie în parte și trebuia să cuprindă atât scopul călătoriei, cât și ruta de deplasare, însă aceste mențiuni nu mai sunt necesare în prezent pentru ca declarația să fie valabilă în fața autorităților. Totodată, prezentarea declaraţiei celuilalt părinte sau a ambilor părinţi nu mai este necesară atunci când copiii îşi au domiciliul/reşedinţa în statul de destinaţie.

Mai există însă și alte situații în care un părinte poate să călătorească în străinătate cu copilul său, iar declarația de acord a celuilalt părinte nu mai este necesară:

  • dacă celălalt părinte este decedat: cel care îl însoțește trebuie să facă dovada decesului celuilalt;
  • dacă celălalt părinte este decăzut din drepturile părintești: însoțitorul trebuie să facă dovada decăderii din drepturi a celuilalt;
  • dacă celălalt părinte este declarat dispărut, în condițiile legii: părintele însoțitor trebuie să dovedească că celălalt este declarat dispărut;
  • dacă părintele însoțitor exercită singur autoritatea părintească sau i-a fost încredințat în mod exclusiv copilul de către instanță: părintele însoțitor trebuie să facă dovada că se află într-una dintre aceste situații;

Copilul poate călători și cu alte persoane majore în afară de părinți

Copilul poate călători în străinătate însoțit și de o altă persoană majoră și care nu este nici părintele, nici reprezentantul său legal. În mod similar situației în care un părinte călătorește singur cu copilul său, în baza acordului celuilalt părinte, însoțitorul are, în cazul de față, obligația de a avea asupra sa o declarație de acord a ambilor părinți sau a părintelui căruia i-a fost încredințat copilul sau care exercită autoritatea părintească de unul singur, ori a reprezentantului legal al copilului.

Declarația cu pricina trebuie să cuprindă acordul celui care o dă cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pe o perioadă care să nu depășească trei ani de la data întocmirii declarației, și care să includă datele de identificare ale însoțitorului respectiv. În plus, legea mai cere ca în declarația respectivă să fie prevăzută, dacă este cazul, și mențiunea că minorul va rămâne în statul de destinație și datele de identificare ale persoanei căreia urmează să-i fie încredințat și ale persoanei cu care se reîntoarce.

Notă: Poate avea calitatea de însoțitor și o persoană anume desemnată din cadrul unei societăţi comerciale autorizate, în condiţiile legii, să desfăşoare activităţi de transport internaţional de persoane.

Important! Declarațiile de acord cu privire la care ne-am referit mai sus trebuie obligatoriu autentificate la notarul public, dacă sunt date în țară, ori la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, dacă sunt date în străinătate.

În situații speciale, acordul părinților nu mai este necesar

Organele poliției de frontieră pot admite ca un copil să călătorească în străinătate fără acordul ambilor părinți sau al reprezentantului legal în anumite situații speciale și enumerate restrictiv de Legea nr. 248/2005:

  • în cazul în care însoţitorul argumentează necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul că minorul urmează să beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României şi fără de care viaţa sau sănătatea îi este pusă în mod grav în pericol; în acest caz, însoțitorul trebuie să prezinte documente doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autorităţile medicale române, din care să rezulte perioada şi statul sau statele în care urmează să se acorde tratamentul medical respectiv, chiar dacă nu există acordul ambilor părinţi, al celuilalt părinte, al părintelui supravieţuitor sau al reprezentantului legal;
  • în cazul în care însoţitorul face dovada că minorul se deplasează pentru studii sau concursuri oficiale, prin prezentarea unor documente corespunzătoare, din care să rezulte perioada şi statul sau statele în care se vor desfăşura aceste studii sau concursuri, chiar dacă există acordul doar al unuia dintre părinţi.

Notă: Ieşirea din România a minorilor, în situaţia în care există neînţelegeri între părinţi cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinţi se află în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa, cu excepţia cazurilor la care ne-am referit mai sus, se permite numai după soluţionarea neînţelegerilor de către instanţa de judecată, în condiţiile legii.

În fine, trebuie amintit că Senatul a votat în septembrie un proiect de lege prin care se urmărește o modificare suplimentară a Legii nr. 248/2005, prin care s-ar oferi copiilor care au împlinit 14 ani posibilitatea să călătorească singuri cu avionul. Propunerea ar trebui să intre în curând în dezbaterea Camerei Deputaților, care va decide, în calitate de For decizional, dacă modificările propuse de senatori vor intra în vigoare.

PROGRAMĂRI

Telefon:

0746 652 986

Email:

alina [at] szilaghi.com

Ore funcționare:

Luni-Vineri 9 – 17
Sambata-Duminica inchis