Decizia ÎCCJ (SC I) nr. 1278/2016
NCPC: art. 135, NCPC: art. 622, NCPC: art. 651, NCPC: art. 665, NCPC: art. 666, NCPC: art. 782
Prin cererea înregistrată la data de 1 martie 2016 pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc A., cu sediul profesional în Urziceni, creditoarea SC D. SRL a solicitat executarea silită, prin poprire, a debitoarei SC B. SRL, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, pentru creanța în sumă de 2.946,62 lei, în baza titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin.
Ulterior, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 9 martie 2016, sub nr. x/303/2016, petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. a solicitat încuviințarea executării silite a debitoarei SC B. SRL prin poprirea conturilor deținute de aceasta la C. România SA, cu sediul în București, Banca Centrală D., cu sediul în București, E. Bank, cu sediul în București, F. Bank, cu sediul în București, în baza titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin, la cererea creditoarei SC G. SRL.
Potrivit dispozițiilor art. 622 alin. (2) C. proc. civ., în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, dacă legea nu prevede altfel.
În vederea determinării legii aplicabile executării silite se impune a fi luată în considerare data sesizării organului de executare, adică momentul la care a fost înregistrată cererea privind executarea silită la biroul executorului judecătoresc.
În cauză, cererea privind încuviințarea executării silite a debitoarei SC B. SRL, formulată de creditoarea SC G. SRL, a fost înregistrată la Biroul Executorului Judecătoresc A. la 1 martie 2016, dată la care era în vigoare O.U.G. nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și a unor acte normative conexe, publicată în M. Of. nr. 85/04.02.2016.
Potrivit dispozițiilor art. 666 alin. (1) C. proc. civ., în forma în vigoare la data sesizării organului de executare, în termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviințarea executării de către instanța de executare, căreia îi va înainta, în copie certificată de ei pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea prevăzută la art. 665 alin. (1) și dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Prevederile art. 651 alin. (3) C. proc. civ. au atribuit instanței de executare competența de soluționare a cererilor de încuviințare a executării silite, a contestațiilor la executare, precum și a oricăror alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.
Conform art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ. instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul, sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor când legea dispune altfel.
În speță, la data sesizării biroului executorului judecătoresc, debitoarea SC B. SRL, împotriva căreia urmează să se efectueze executarea silită prin poprire, avea sediul în municipiul Râmnicu Vâlcea, localitate aflată în circumscripția judecătoriei Râmnicu Vâlcea, care este instanța de executare, în sensul prevederilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ.
Dispozițiile art. 782 C. proc. civ., invocate de Judecătoria Râmnicu Vâlcea în hotărârea de declinare, nu se aplică în speță, întrucât acestea reglementează competența executorului judecătoresc atunci când se solicită executarea silită prin instituirea popririi asupra conturilor unei persoane fizice sau juridice, iar nu modalitatea de determinare a instanței de executare competente să soluționeze cererea de încuviințare a executării silite. Norma citată are în vedere stabilirea biroului executorului judecătoresc competent să înființeze poprirea la cererea creditorului, formularea unei astfel de cereri fiind în atribuția executorului judecătoresc al cărui birou se află în circumscripția curții de apel de la domiciliul sau sediul debitorul ori terțului poprit, după distincțiile făcute de dispozițiile art. 782 alin. (1) și 2 C. proc. civ.
Pentru considerentele expuse, în baza dispozițiilor art. 135 alin. (4) coroborate cu cele ale art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.