Angajatorii sunt obligați de legislație să țină o evidență zilnică a orelor de muncă prestate de salariați. Și, mai nou, această evidență trebuie să fie una destul de detaliată. Codul muncii nu conține prea multe prevederi în acest sens, asfel că angajatorii au o libertate de acțiune destul de mare. Totuși, reprezentanții Inspecției Muncii (IM) au venit cu o serie de recomandări pentru firme, astfel încât abordarea la nivel național să fie cât de cât unitară.
Obligația de a ține evidența orelor de lucru prestate zilnic de salariați nu este una nouă, însă aceasta a fost modificată ușor astă-vară. Concret, Codul muncii prevede mai nou că evidența trebuie să conțină atât orele de sosire, cât și orele de plecare.
„Angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit al programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru”, dispune Codul muncii.
Cam asta e tot ce scrie în actul normativ despre ținerea evidenței, ceea ce înseamnă că firmele au o libertate destul de mare în această privință. Cu toate acestea, IM a comunicat recent câteva indicații de care angajatorii pot ține cont în cursul anului 2018.
1. Forma evidenței nu este prestabilită
Legislația muncii nu stabilește o formă anume pentru evidența orelor de lucru, însă reprezentanții IM spun că, oricare ar fi aceasta, trebuie să reiasă cât se poate de clar timpul real de muncă prestat de fiecare angajat. De exemplu, evidența poate fi o condică de prezență sau o foaie colectivă de prezență, dar și un pontaj manual ori automat. Detalii, aici.
2. Ținerea evidenței în cazul salariaților cu program neobișnuit
Pentru a veni în ajutorul companiilor, reprezentanții IM au oferit detalii, în mod public, și vizavi de categoriile de salariați care au un program de lucru mai neobișnuit. De exemplu, vorbim de șoferii profesioniști, de profesori sau de paznici. În aceste situații, autoritățile spun că, pentru întocmirea evidenței, trebuie să se țină cont atât de prevederile legale generale și cele speciale, cât și de specificul muncii prestate. Detalii, aici.
3. Salariații nu sunt (dar pot fi) obligați să semneze evidența muncii
Actul normativ amintit nu conține o obligație în acest sens, astfel că salariații n-ar fi obligați, de principiu, să semneze evidența orelor de lucru prestate. Aici, reprezentanții IM spun că decizia aparține în totalitate angajatorului, acesta fiind singurul care poate decide dacă este sau nu nevoie de semnătura lucrătorilor pe evidența orelor de muncă. Detalii, aici.
Atenție! Angajatorii care nu țin evidența orelor de lucru riscă să fie amendați cu sume cuprinse între 1.500 și 3.000 de lei.
Despre Avocat Alina Szilaghi
Experiența în Dreptul Muncii şi Beneficii ale Salariaților variază de la consilierea echipelor de management, până la redactarea şi negocierea contractelor individuale şi colective de muncă, a contractelor de management, asistenţă cu privire la aspecte de dreptul muncii în cadrul unor proiecte de fuziuni şi achiziții, externalizări, detașarea membrilor conducerii executive a societăților, beneficii şi pensii ale salariaților, programe de concediere şi scheme de retragere voluntară. În practica noastră includem restrângeri de activitate, proceduri privind transferul de angajați, proiecte de restructurare şi litigii de muncă, elaborarea diverselor regulamente şi politici interne aplicabile entităților private şi/sau autorităților publice.
