Orice persoană poate solicita Fiscului stingerea unor creanțe fiscale prin trecerea în proprietatea statului a unor bunuri imobile pe care aceasta le are în proprietate. În acest scop, Fiscul a adoptat un act normativ prin care a înființat o Comisie responsabilă cu analizarea cererilor venite din partea debitorilor, respectiv cu aprobarea sau respingerea lor. În cele ce urmează, puteți găsi mai multe informații despre documentele obligatorii care nu trebuie să vă lipsească dacă vreți să scăpați de datorii cu ajutorul dării în plată.
La ora actuală, prevederile legale referitoare la creanțele fiscale administrate de organul fiscal central și local, respectiv stingerea acestora, se regăsesc în Codul de procedură fiscală. Potrivit acestui act normativ, una din modalitățile prin care poate fi realizată stingerea creanțelor fiscale este reprezentată de darea în plată.
În acest caz, art. 263 din actul normativ citat prevede că stingerea datoriilor poate fi făcută, oricând, prin trecerea în proprietatea publică a statului sau, după caz, a unității administrativ-teritoriale a unor bunuri imobile (construcție și teren aferent, respectiv terenuri fără construcții), chiar și atunci când acestea sunt supuse executării silite de către Fisc.
Conform normelor aflate în vigoare, persoanele care vor să stingă unele creanțe fiscale prin trecerea în proprietatea publică a statului a unor bunuri trebuie să adreseze o cerere unei Comisii înființată recent de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), prin intermediul Ordinului ANAF nr. 1054/2016, act normativ care a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 565 din 26 iulie și a intrat în vigoare la data publicării.
Astfel, această comisie este responsabilă începând de acum cu analizarea cererilor venite din partea debitorilor care solicită stingerea unor creanțe fiscale, prin trecerea în proprietatea publică a statului a bunurilor imobile care fac obiectul procedurii de dare în plată.
Cum poate fi cerută stingerea creanțelor fiscale prin dare în plată
Potrivit actului normativ menționat anterior, cererile venite din partea debitorilor trebuie să cuprindă în mod obligatoriu informații referitoare la datele lor de identificare, date privind structura capitalului social, a asociaților sau a acționariatului, respectiv, volumul și natura creanțelor fiscale (debite principale și accesorii).
În plus, în cazul debitorului garant sunt necesare volumul și natura creanțelor fiscale asumate, pe bugete, din care pe debite principale și accesorii, cu mențiunea că printre aceste creanțe nu trebuie să fie cuprinse și creanțe cu reținere la sursă și accesoriile aferente acestora, se arată în actul normativ publicat recent în Monitorul Oficial.
Cererea debitorului trebuie să mai cuprindă și date despre titlurile executorii în temeiul cărora sunt urmărite prin executare silită bunurile imobile care fac obiectul cererii, dacă este cazul.
Totodată, pe lângă cele menționate anterior, următoarele informații nu au voie să lipsească din documentul redactat de debitor:
- bunurile imobile pentru care se solicită trecerea în proprietatea publică a statului, denumirea, datele de identificare a acestora, precum și o scurtă descriere și mențiunea respectării obiectului dării în plată;
- mențiunea debitorului/debitorului garant persoană juridică referitoare la taxarea sau scutirea cu/de TVA a operațiunii de transfer al proprietății bunului imobil prin dare în plată;
- mențiunea cu privire la actele doveditoare ale dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile respective;
- acordul expres al debitorului/debitorului garant privind prețul de evaluare al bunurilor imobile;
- în cazul debitorului/debitorului garant persoană juridică, valoarea de inventar a bunurilor imobile, evidențiată în contabilitate;
- mențiunea debitorului/debitorului garant că:
- a luat cunoștință despre valoarea la care se face stingerea creanțelor fiscale,
- bunurile imobile nu sunt grevate de drepturi reale și de alte sarcini și nu fac obiectul unor cereri privind retrocedarea proprietății,
- bunurile imobile nu sunt aduse ca aport în cadrul unei asocieri în participațiune, aport la capitalul social al unei societăți și/sau nu sunt închiriate, concesionate, arendate,
- pe numele său nu există cereri sau nu a fost deschisă procedura insolvenței și că nu se află în administrare specială;
- acceptul debitorului/debitorului garant cu privire la compensarea diferenței, potrivit legii, în cazul în care valoarea bunului imobil este mai mare decât creanța fiscală pentru care se solicită stingerea prin dare în plată;
- semnătura reprezentantului legal al debitorului/debitorului garant persoană juridică.
Vă reamintim că, pe lângă cererea mai sus menționată, debitorul trebuie să mai prezinte și o întreagă serie de documente, prevăzute de Ordinul ANAF nr. 1054/2016, după cum urmează:
- copii legalizate de pe actele care atestă dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile respective;
- extras de carte funciară, în original, din care să rezulte că acesta nu este grevat de drepturi reale și de alte sarcini;
- documentul încheiat în formă autentică prin care debitorul garant își asumă obligația de plată a debitorului;
- raportul de evaluare întocmit de un expert privind bunurile imobile care fac obiectul dării în plată;
- documentul emis de instituțiile abilitate, din care să rezulte că bunurile imobile nu fac obiectul unor cereri privind retrocedarea proprietății sau al altor litigii;
- în cazul debitorului/debitorului garant persoană juridică, copii de pe fișa mijlocului fix și de pe balanța analitică a mijloacelor fixe;
- certificat constatator eliberat de oficiul registrului comerțului din care să rezulte că pe numele debitorului/debitorului garant persoană juridică nu sunt înscrise mențiuni cu privire la declararea stării de insolvență;
- acordul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice ori al Ministerului Sănătății, după caz, referitor la stingerea prin dare în plată a contribuțiilor sociale care se fac venit la bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul asigurărilorpentru accidente de muncă și boli profesionale ori bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, după caz;
- declarație pe propria răspundere a debitorului/debitorului garant din care să rezulte că:
- bunurile imobile nu sunt aduse ca aport în cadrul unei asocieri în participațiune, aport la capitalul social al unei societăți și/sau nu sunt închiriate ori concesionate, închiriate, arendate;
- pe numele acestuia nu există cereri sau nu a fost deschisă procedura insolvenței sau că nu se află în administrare specială, potrivit legii;
- bunurile imobile nu sunt grevate de drepturi reale și de alte sarcini și că nu fac obiectul unor cereri privind retrocedarea proprietății;
- la data depunerii cererii bunurile imobile care fac obiectul solicitării de dare în plată sunt proprietate a debitorului/debitorului garant.
Revenind la prevederile Codului de procedură fiscală, trebuie menționat faptul că această comisie poate hotărî, prin decizie, asupra modului de soluționare a cererii. Mai precis, dacă cererea este admisă, organul fiscal competent poate încheia un proces-verbal de trecere în proprietatea publică a bunului imobil și stingerea creanțelor fiscale. Pe de altă parte, comisia poate respinge cererea în situația în care bunurile imobile oferite nu sunt destinate uzului sau interesului public.
Notă: Procesul-verbal de trecere în proprietatea publică a bunului imobil constituie titlu de proprietate.
Potrivit prevederilor legale, în cazul creanțelor fiscale stinse prin darea în plată, data stingerii este considerată data procesului-verbal de trecere în proprietatea publică a bunului imobil.
Tot în Codul de procedură fiscală este menționat faptul că instituția care solicită preluarea în administrare a bunului are obligația ca, în termen de 90 de zile de la data comunicării procesului-verbal de trecere în proprietatea publică a bunului imobil, să ceară inițierea hotărârii de constituire a dreptului de administrare.
