In Romania anului 2020, există trei modalități de a divorța: în fața ofițerului de stare civilă, la notar sau în fața unui judecător.
Codul civil contine aproape tot ceea ce ne interesează cu privire la desfacerea căsătoriei: cum se face, care sunt motivele, care sunt efectele, ce se întâmplă cu copiii după divorț ș.a.m.d.
Divorțul se poate intemeia pe unul din următoarele motive:
- când ambii soți sunt de acord: fie amândoi cer divorțul, fie unul face cererea și celălalt o acceptă;
- atunci când, din cauza unor motive bine întemeiate, cei doi soți nu mai pot continua căsătoriți;
- dacă cei doi soți sunt separați în fapt de cel puțin doi ani, unul din soți are dreptul să ceară despărțirea în fața legii;
- dacă unul dintre soți are o stare de sănătate ce face imposibilă continuarea căsătoriei, el poate cere divorțul.
În cazul celui de-al doilea motiv, vorbim de divorț din culpă. Dacă a fost doar vina unuia dintre soți, atunci judecătorul, în procesul de divorț, va menționat în hotărâre care a fost vinovat de destrămarea căsătoriei. Dacă rezultă din probe că amândoi au fost vinovați, atunci instanța poate pronunța divorțul din culpa lor comună, chiar dacă numai unul dintre ei a făcut cerere de divorț, conform Codului.
Și în cazul separației de cel puțin doi ani vorbim de divorț din culpă (culpa exclusivă a reclamantului), dar cu o precizare: dacă cel pârât (adică nu cel care a făcut cererea de divorț) se declară de acord cu divorțul, atunci judecătorul nu va menționa nimic despre vina soților în hotărârea pe care o dă.
Cel mai simplu mod de a divorța este prin acordul soților
Asa cum am mentionat de la inceputul articolului, există trei variante de divort, dar situația de fapt și relațiile dintre soți, precum și existența unor copii permit doar unele variante să fie utilizate.
Ca primă variantă e divorțului am mentionat pe cel în fața ofițerului de stare civilă de la locul căsătoriei/ultimei locuințe comune. Practic, este cea mai simplă metodă de divorț, dar și cel mai puțin aplicabilă situațiilor din practică, din cauza următoarelor două condiții. Această optiune nu este posibilă pentru soții care au copii sub 18 ani. Este necesar ca amândoi să fie de acord să divorțeze.
„Dacă soții sunt de acord cu divorțul și nu au copii minori, născuți din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați, ofițerul de stare civilă ori notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuințe comune a soților poate constata desfacerea căsătoriei prin acordul soților, eliberându-le un certificat de divorț”.
Cea de-a doua variantă este divortul la notar, iar conditiile sunt aceleași cu cele mentionate mai sus, cu o diferență: la notar se poate divorța și atunci când există copii sub 18 ani. Este obligatoriu ca părinții să convină asupra:
- aspectelor referitoare la numele de familie pe care să îl poarte după divorț;
- exercitarea autorității părintești de către ambii părinți;
- stabilirea locuinței copiilor după divorț;
- modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat și fiecare dintre copii;
- stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor.
Dacă nu se pot intelege pe cele cinci puncte, divortul la notar nu mai este posibil, iar singura variantă de divort ramasa este instanța de judecată. Daca prin raportul de ancheta sociala se constată că înțelegerea părinților nu e interesul copilului, atunci divortul la notar nu va fi posibil.
„Divorțul prin acordul soților nu poate fi admis dacă unul dintre soți este pus sub interdicție”.
In unele cazuri, divorțul în fața judecătorului este singura optiune
Procedura in fata instantei incepe printr-o cerere de divorț care va cuprinde toate elementele unei cereri de chemare în judecată plus numele copiilor (dacă există) și trebuie aduse anumite documente. Ca regula generala, aceasta cerere se depune la judecătoria în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților.
Soțul împotriva căruia s-a făcut cererea de divorț poate și el, în cadrul aceluiași proces, să facă o cerere de divorț, la rândul său, același lucru fiind valabil dacă are altă părere despre motivele de divorț.
Refuzul de a te prezenta la proces, atunci când ești citat, nu reprezintă un blocaj decât temporar pentru desfășurarea procesului, pentru că cealaltă parte poate să ceară ca judecata să se facă în lipsă.
