Furtul de identitate a luat amploare pe rețelele de socializare prin clonarea profilurilor personale sau ale paginilor web.
Cel mai des furtul de identitate e procedeul folosit la clonarea cardurilor bancare, falsificarea actelor, pentru a obține resurse financiare, înregistrarea de firme sau efectuarea unor operațiuni financiare. Mai nou, furtul de identitate a luat amploare pe rețelele de socializare prin clonarea profilurilor personale sau ale paginilor web, cu scop de manipulare.
Furtul de identitate este o infracțiune ce ține de colectarea, utilizarea și stocarea informației cu caracter personal al altei persoane, cum ar fi parole, coduri de acces, numărul cardurilor bancare sau alte informații personale care îl identifică pe un cetățean. Aceste informații se folosesc pentru a obține un credit, a contracta un serviciu, a transcrie un bun imobil sau a lua în leasing o mașină. Din an în an, schemele de furt de date personale se modifică, infractorii utilizând scheme tot mai sofisticate… Aceeași situație este folosită și la rețele de socializare, prin crearea conturilor altor persoane, care sunt folosite la diferite acțiuni din numele persoanei respective.
Tipuri de furturi de identitate
- Skimming (clonarea cardului de credit la utilizare)
- Solicitarea de informatii personale in timpul navigarii pe internet
- Phishing (furt de date via email)
- Vishing (prin intermediul unui telefon din partea bancii)
- Spam (click pe un link primit prin email)
- Download (prin descarcarea de video, muzica si alte website uri necunoscute)
- Trashing (prin intermediul materialelor printate)
- Furtul din casuta postala
- Prin telefon de la contacte necunoscute
- Ghost (adeziune la contracte online prin site-uri fantoma)
- Prin intermediul retelelor de socializare
Furtul de identitate, chiar și pe Facebook, este pedepsit de legea penală în multe ţări de pe glob.
Pe 25 Ianuarie, Curtea supremă a decis că furtul de identitate online este infracțiune: nu este permis ca cineva să deschidă un cont pe o rețea de socializare cu numele şi fotografia reale, dar aparţinând altei persoane.
Art. 325 Codul penal prevede: „Fapta de a introduce, modifica sau șterge, fără drept, date informatice ori de a restricționa, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani”.
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al ICCJ, a decis că dacă o persoană deschide și folosește un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului (reţea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deţinătorul unui cont), cu numele de utilizator şi datele reale (informaţii, fotografii, imagini video etc.) ale altei persoane, atunci se comite infracţiunea de fals informatic prevăzută în art. 325 din Codul penal, căci:
- acţiunea de introducere a datelor informatice se face fără drept, şi
- acţiunea de introducere a datelor informatice are ca rezultat date necorespunzătoare adevărului.
După ce va apărea motivarea hotărârii, aceasta se va publica în Monitorul Oficial și va deveni obligatorie pentru toate instanțele judecătorești din România.
