Prin Sentința civilă nr. 1620/03.10.2016, pronunțată de Judecătoria Zalău, s-a admis in parte contestatia formulata de Banca Comerciala Română S.A in contradictoriu cu pârâtii MCO si MSM, s-a constatat ca nefiind indeplinite conditiile prevazute de Lega 77/2016 privind stingerea datoriei izvorând din contractul de credit x /08.02.2008 , prin darea în plata a imobilului ipotecat, in raport cu reclamanta.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâții, solicitând admiterea apelului și modificarea sentinței civile apelate in sensul respingerii contestației ca fiind netemeinica.
Analizând apelul, tribunalul a reținut următoarele:
”Intimata BCR nu mai deține calitatea de creditor al apelanților încă din 29.09.2010, întrucât, intre Bancă și Suport Colect SRL, a intervenit contractul de cesiune de creanță nr. J892/29.09.2010.
La data de 19.05.2016, apelanții au transmis către BCR notificarea nr. 530/19.05.2016, prin care, în considerarea îndeplinirii dispozițiilor art. 4 din Legea 77/2016, au informat BCR despre decizia de a transmite dreptul de proprietate asupra imobilului situat administrativ în Zalău …
În drept, potrivit art. 1 din Legea 77/2016, prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori și instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare sau cesionarii creanțelor deținute asupra consumatorilor. Conform art. 7 alin. 1 din același act normativ, În termen de 10 zile de la data comunicării notificării emise în conformitate cu dispozițiile art. 5, creditorul poate contesta îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de prezenta lege.
În raport de aceste dispoziții legale, tribunalul reține că numai creditorul poate formula contestație împotriva procedurii de dare în plată. Or, așa cum în mod corect a reținut și prima instanță, însă numai până la un punct al raționamentului, intimata BCR nu mai avea calitatea de creditor la data primirii notificării din partea apelanților și, implicit, nici la data formulării prezentei acțiuni.
În acest sens, tribunalul apreciază drept sofistică susținerea intimatei BCR potrivit căreia textul art. 7 din Legea nr. 77/2016 înglobează în noțiunea de creditor orice persoană căreia îi este adresată notificarea, astfel că intimata are calitate procesual activă de a formula prezenta acțiune. Cu alte cuvinte, intimata susține că, pe de o parte, nu mai este creditor al apelanților, ca urmare a cesiunii de creanță, dar, pe de altă parte, este totuși creditor, dat fiind că a primit notificare din partea apelanților. Or, din interpretarea textului art. 1 din Legea 77/2016 (și din teoria generală a obligațiilor), tribunalul reține că ceea ce conferă unei persoane calitatea de creditor este deținerea unei creanțe asupra debitorului, creanță pe care intimata nu o mai avea în patrimoniu la data formulării acțiunii, deci nu era creditor în accepțiunea Legii nr. 77/2016.
În lumina acestor considerente și în temeiul art. 480 alin 2 Cod pr. civ., tribunalul va admite apelul declarat împotriva Sentinței civile nr. 1620/03.10.2016, pronunțată de Judecătoria Zalău pe care o va schimba, în sensul că va respinge ca neîntemeiată contestația formulată de intimata-reclamantă BCR SA (Tribunalul Sălaj, Decizia civilă nr. 124/21 februarie 2017, www.rolii.ro)
