In contextul multiplelor modificări aduse Codului fiscal în ultima perioadă, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) propune, printr-un proiect de act normativ aflat acum în dezbatere publică, modificarea corespunzătoare a normelor de aplicare. Printre altele, documentul oferă și câteva exemple concrete privind obligațiile persoanelor fizice autorizate (PFA) din punct de vedere al contribuțiilor la pensii (CAS) și la sănătate (CASS).
Având în vedere necesitatea corelării prevederilor normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal cu modificările aduse cadrului fiscal pe parcursul anului fiscal 2017, ca urmare a intrării în vigoare mai multor acte normative (în special OG nr. 79/2017), MFP a lansat miercuri, în dezbatere publică, un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, document ce are nevoie de aprobarea Guvernului pentru a se aplica.
Printre altele, documentul oferă și câteva exemple concreteprivind obligațiile persoanelor fizice ce obțin venituri din activități independente din punct de vedere al CAS și CASS, în contextul în care, de la 1 ianuarie 2018, avem o limitare a bazei de calcul la salariul minim brut pe economie, atât în cazul CAS, cât și CASS, cu precizarea că pentru prima dintre contribuțiile amintite se poate alege și un plafon superior.
Exemple din perspectiva CAS
Din punct de vedere al CAS, știm că aceasta se datorează de către persoanele care au realizat venituri lunare din activități independente, cumulate din toate sursele în 2017, peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna ianuarie a anului de impunere (pentru anul fiscal 2018, salariul minim brut este de 1.900 lei).
Astfel, să luăm exemplul unei persoane fizice care a realizat în cursul anului fiscal 2017, din desfășurarea unei activități independente (activitatea de expertiză contabilă), un venit net anual de 50.000 lei. Activitatea a fost desfășurată întregul an fiscal, iar persoana nu are calitatea de pensionar și nu este asigurată într-un sistem propriu de asigurări sociale (cazul avocaților sau personalului monahal). Pe scurt, nu este scutită de la plata CAS.
Știm, așadar, că salariul minim brut pe țară este de 1.900 de lei, acesta fiind și plafonul minim lunar în funcție de care se stabilește CAS. În ceea ce privește venitul net realizat în 2017 de contribuabilul ales, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, acesta este de 4.167 de lei (50.000 de lei : 12 luni).
Întrucât venitul net realizat în anul precedent, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, este mai mare decât nivelul salariului minim, în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabileşte contribuţia, contribuabilul are obligația plății CAS în anul 2018 la un venit lunar ales, cel puțin egal cu 1.900 lei.
Automat, contribuabilul din exemplul nostru are obligația de a depune formularul 600la organul fiscal, nu mai târziu de 31 ianuarie 2018, și presupunem că își alege ca venit lunar, bază de calcul CAS, un plafon ușor superior celui de 1.900 de lei. Să zicem, 2.000 de lei, de unde rezultă că CAS lunară datorată de contribuabil va fi de 500 de lei (25% din 2.000 de lei).
Așadar, expertul contabil pe care l-am ales va plăti CAS de 6.000 de lei pe tot parcursul anului (500 lei x 12 luni).
În baza formularului 600 depus de contribuabil, organul fiscal va stabili CAS datorată de acesta prin decizie de impunere, iar plata contribuției se va face trimestrial, în patru rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.
Într-o altă ipoteză, MFP prezintă în proiectul de act normativ situația unei persoane fizice ce a realizat în cursul anului fiscal 2017, din desfășurarea unor activități independente (activitatea de consultanță fiscală și din drepturi de proprietate intelectuală), următoarele venituri:
- din activitatea de consultanță fiscală, desfășurată pe parcursul a zece luni începând cu luna martie 2017, un venit net anual de 200.000 de lei;
- din drepturi de proprietate intelectuală, realizate pe parcursul a cinci luni în perioada ianuarie – mai 2017, inclusiv, un venit net anual de 10.000 de lei.
La fel ca în primul exemplu, nici această persoană nu are calitatea de pensionar și nu este asigurată într-un sistem propriu.
Avem, așadar, un venit net anual realizat în anul precedent, din activitatea de consultanță fiscală, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, de 20.000 de lei(200.000 de lei : 10 luni = 20.000 de lei).
Acestuia i se adaugă un venit net de 2.000 de lei, rezultat din drepturile de proprietate intelectuală, raportat la numărul lunilor de activitate din 2017 (10.000 de lei : 5 luni = 2.000 de lei).
Cumulat, persoana din exemplul dat a realizat un venit lunar net de 22.000 de lei, care este mai mare decât nivelul salariului minim pe economie.
Contribuabilul depune la organul fiscal, până la 31 ianuarie 2018, inclusiv, declaraţia privind venitul asupra căruia datorează contribuţia (formularulo 600), și își alege un venit lunar, bază de calcul CAS, suma de 8.000 de lei. Rezultă, așadar:
- CAS lunară datorată de contribuabil în anul 2018 de 2.000 de lei (8.000 lei x 25%);
- CAS anuală datorată de contribuabil pentru anul 2018 este de 24.000 de lei (2.000 lei x 12 luni).
Odată stabilită contribuția prin decizie de impunere, ea va fi plătită trimestrial, așa cum am explicat și în primul exemplu.
Exemple din perspectiva CASS
Legat de CASS, aceasta se datorează de către persoanele care au realizat venituri în anul fiscal precedent, din activități independente, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din asocieri cu persoane juridice, din investiţii sau venituri din alte surse, cumulate din toate sursele, cel puțin egale cu 12 salarii de bază minime brute pe țară (22.800 de lei pentru anul fiscal 2018).
Într-un prim exemplu, vorbim despre o persoană fizică ce a realizat în cursul anului fiscal 2017, din desfășurarea unei activități independente (activitatea de avocatură), un venit net anual de 80.000 de lei.
Și cum plafonul minim anual în funcție de care se stabilește obligația plății CASS în anul 2018 este de 22.800 de lei (1.900 lei x 12 luni), rezultă că avem de-a face cu venituri peste plafon. Prin urmare, contribuabilul are obligația plății CASS în anul 2018 la o bază lunară de calcul egală cu nivelul salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia, respectiv 1.900 lei pentru anul 2018.
Concret, CASS lunară este de 190 de lei, echivalentul a 2.280 de lei pe parcursul întregului an (1.900 lei x 12 luni).
La fel ca la CAS, și CASS se stabilește prin decizie de impunere, urmând a fi plătită trimestrial, în patru rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.
Să luăm și un al doilea exemplu, al unei persoane ce a realizat în 2017, din desfășurarea unor activități independente (activitatea de consultanță fiscală și din drepturi de proprietate intelectuală) și din investiții (dividende distribuite în anul 2017), următoarele venituri:
- din activitatea de consultanță fiscală, un venit net anual de 30.000 de lei;
- din drepturi de proprietate intelectuală, un venit net anual de 10.000 de lei;
- din investiții, dividende distribuite în sumă de 100.000 de lei.
Însumând toate cele trei venituri, rezultă un total de 140.000 de lei în anul fiscal precedent, care automat depășește nivelul nivelul a de 12 ori salariul minim brut pe ţară (22.800 de lei).
Totuși, chiar dacă vorbim de mai multe activități desfășurate și venituri realizate semnificativ mai mari, CASS de 10% se raportează tot la suma de 1.900 de lei, rezultând aceeași contribuție lunară de 190 de lei, echivalentul a 2.280 de lei în tot anul 2018.
Putem vorbi, așadar, de un regim fiscal mai avantajos cu atât cu cât veniturile sunt mai mari.
