Nici când e vorba de formularea cererilor de executare silită nu se poate admite ca o persoană juridică să fie reprezentată convențional de o altă persoană juridică, a stabilit recent Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). De altfel, mandatarul nu poate fi nici consilierul juridic, nici avocatul celei din urmă persoane juridice. Decizia vine să completeze o altă soluție oferită de Curte, în 2016, prin care s-a stabilit că o persoană juridică nu poate reprezenta în instanță o alta. Hotărârea dată de ICCJ va deveni obligatorie, la nivel național, odată cu publicarea sa în Monitorul Oficial.
Dacă, în 2016, ICCJ a venit cu o decizie prin care a lămurit că o firmă nu poate reprezenta în instanță altă firmă, acum, Curtea a pronunțat o decizie în același sens, dar cu privire la formularea cererilor de executare silită, stabilind că reprezentarea convențională a persoanei juridice nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic al acesteia din urmă, nici prin avocatul său. Odată ce va fi publicată în Monitorul Oficial, decizia pronunțată luni de ICCJ va deveni general obligatorie.
„În interpretarea şi aplicarea art. 664 alin. (2) din Codul de procedură civilă (referitor la introducerea cererilor de executare silită – n.red.), reprezentarea convenţională a persoanei juridice nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă, potrivit art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă (prevede că reprezentarea în fața instanțelor se face numai prin consilier juridic sau avocat – n.red.), astfel cum acesta a fost interpretat prin decizia nr. 9/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (prin care Curtea a decis că firmele nu pot reprezenta alte firme în instanță – n.red.)”, scrie în minuta Deciziei ICCJ nr. 19/2018.
În mai puține cuvinte, o altă persoană juridică nu poate formula cererile de executare silită în numele altei persoane juridice. Decizia e foarte importantă pentru domeniul executărilor silite pornite în baza creditelor restante.
De ce? Pentru că băncile sau alte instituții financiare care oferă credite și care recurg apoi la serviciile unor firme pentru a executa silit datornicii nu pot proceda așa, soluția ICCJ fiind limpede în acest sens: cererea de executare silită trebuie făcută de instituția creditoare, prin reprezentantul său convențional – consilier juridic sau avocat, potrivit Codului de procedură civilă, iar nu printr-un mandatar persoană juridică, printr-un consilier juridic al acestuia sau un avocat al acestuia.
Cum a fost pusă problema?
ICCJ a analizat problema ca urmare a unei sesizări de pronunțare a unei hotărâri pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. Din documentul de sesizare aflăm că problema a fost ridicată în cazul unei bănci care a semnat cu o firmă un contract de mandat având ca obiect „reprezentarea intereselor băncii în activitatea de monitorizare a procedurii de punere în executare silită a titlurilor executorii deținute de către bancă ărin intermediul executorilor judecătorești„.
Datornicul care a contestat executarea silită a considerat că nici în faza de executare silită nu se poate ca o persoană juridică să fie reprezentată de altă persoană juridică. Cu alte cuvinte, că decizia din 2016, referitoare la imposiblitatea unei persoane juridice de a fi reprezentată în instanță de altă persoană juridică, se aplică și cazurilor de executare silită, executarea silită fiind o fază a procesului civil. La fel au considerat și judecătorii care au cerut lămurirea problemei.
Atenție! Decizia ICCJ va deveni general obligatorie din momentul în care e publicată în Monitorul Oficial.
