Legislația civilă impune limite foarte clare până la care pot fi urmărite veniturile noastre și stabilește care sunt bunurile care nu pot fi executate silit. Aceste limite îi împiedică teoretic pe creditori să ceară și pe executori să dispună măsuri de executare silită care ne-ar duce într-o ruină totală. În Forumul AvocatNet.ro sunt numeroase persoane care se plâng de abuzurile comise în cadrul executărilor. Cel mai adesea, alocațiile copiilor sau indemnizațiile speciale sunt executate silit, cu toate că există interdicții clare în lege cu privire la urmărirea acestor bani, de multe ori tocmai băncile încuviințând popriri pe conturile în care intră aceste sume.
Nu toate lucrurile noastre și nu toate veniturile pe care le avem pot fi executate silit, conform Codului de procedură civilă în vigoare – altfel spus, nu pot fi urmărite sau nu sunt urmăribile, dacă folosim termenii din act. Dacă astfel de bunuri și astfel de venituri fac totuși obiectul unei executări silite, atunci se comite o un act contrar legii și ne putem opune unor astfel de acțiuni sau le putem reclama în instanță.
Să începem mai întâi cu veniturile. Potrivit Codului, salariile/ alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale sau orice alte sume pe care le primim periodic și din care ne asigurăm traiul pot fi urmărite (supuse executorii) doar în următoarele limite maxime:
- jumătate, dacă datorăm întreținere sau alocație pentru copii (pentru asta se face executarea silită);
- o treime, dacă executarea silită se face pentru alte tipuri de datorii.
Notă: Cât privește banii noștri din conturile de pensii private, Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat stabilește foarte clar că aceștia nu pot face obiectul unei executări silite, orice astfel de măsură fiind nulă (considerată de lege ca lipsită de efecte juridice). Nici banii care merg pentru pensiile facultative nu pot fi urmăriți silit: „Activul personal este insesizabil, neputând face obiectul nici unei măsuri de executare silită„, scrie în Legea nr. 2004/2006 privind pensiile facultative.
Dacă pe sursele noastre de venit se fac mai multe executări silite (spre exemplu, pentru o rată, pentru o datorie la cheltuielile blocului și pentru o pensie alimentară), nu pot fi urmărite silit mai mult de jumătate dintre veniturile noastre.
„Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum„, potrivit actului.
Așadar, dacă veniturile noastre lunare nu depășesc mai mult de 1.065 de lei, cât este salariul minim net în prezent, ele nu pot fi executate peste limita de 532,5 lei.
De asemenea, nu pot fi executate silit decât în limita a jumătate din valoare și decât pentru datorii legate de obligații de întreținere sau pentru despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte/ vătămări corporale:
- ajutoarele pentru incapacitate de muncă;
- compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă;
- sumele care se cuvin șomerilor, potrivit legii.
Reținerile salariale pot fi făcute fie în baza unor titluri executorii pe care le au creditorii salariatului (bănci, titularii pensiei de întreținere, statul român etc.), fie direct de către angajator, pentru recuperarea sumelor de bani pe care salariatul i le datorează cu titlu de despăgubire (însă în acest ultim caz nu vorbim de o executare silită, de fapt). În legătură cu aceste rețineri, Parlamentul votase un proiect de lege care urmărea să introducă posibilitatea ca veniturile salariaților să fie executate doar prin rețineri directe efectuate de angajatori, fără a se ajunge direct la poprirea conturilor bancare.
Curtea Constituțională a întors proiectul în Parlament însă, considerându-l contrar Legii fundamentale a statului, iar parlamentarii au sfârșit prin a-l abandona cu totul.
Ce bunuri nu pot fi executate silit?
Potrivit Codului de procedură civilă, nu pot fi urmărite silit:
- bunurile de uz personal sau casnic indispensabile traiului nostru şi al familiei nostre şi obiectele de cult, dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel;
- obiectele absolut necesare persoanelor cu handicap şi cele destinate îngrijirii bolnavilor;
- alimentele necesare nouă şi familiei noastre pe timp de trei luni (dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura, nu pot fi urmărite nici alimentele necesare până la noua recoltă, animalele destinate obţinerii mijloacelor de subzistenţă şi furajele necesare pentru aceste animale până la noua recoltă);
- combustibilul necesar pentru trei luni de iarnă;
- scrisorile, fotografiile şi tablourile personale sau de familie şi altele asemenea;
- bunurile declarate neurmăribile (care nu pot fie executate silit) în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.
Legiuitorul s-a preocupat și de bunurile care ne sunt necesare pentru executarea profesiei sau ocupației noastre și a stabilit că acestea nu pot fi urmărite decât de creditorii care au creanțe în legătură cu exercitarea acelei profesii ori ocupații. Principala condiție este ca ele să fi fost atribuite efectiv (prin acte) profesiei respective, altfel spus să facă parte din patrimoniul afectat exercițiului acelei profesii. Dacă noi ne folosim, în fapt, de o mașină pentru profesia noastră, dar ea nu figurează în actele firmei ca fiind a firmei și folosită de ea, atunci și alți creditori pot să ceară urmărirea silită a acestei mașini.
„Dacă bunurile nu sunt afectate unui patrimoniu profesional individual, însă servesc la exercitarea ocupaţiei sau profesiei debitorului persoană fizică, pot fi supuse urmăririi silite numai dacă nu există alte bunuri urmăribile şi numai pentru obligaţii de întreţinere sau alte creanţe privilegiate asupra mobilelor”, potrivit Codului de procedură civilă.
Atenție! Codul stabilește că nu putem să renunțăm la aceste beneficii, iar renunțarea la acestea ori executarea silită care s-a făcut cu încălcarea acestora este nulă de drept.
