Procedura dării în plată

Avocat Drept Bancar care asistă clienții din Cluj Napoca și zonele limitrofe de peste 17 de ani.

Legea dării în plată se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi actelor încheiate după această dată.

Etapele pe care trebuie să le parcurgă debitorul pentru a beneficia de prevederile legii dării în plată sunt următoarele:

(I) Consumatorul transmite creditorului, prin executor judecătoresc, avocat sau notar, o notificare privind decizia de a-i transmite dreptul de proprietate a imobilului pentru stingerii datoriei contractate prin credit ipotecar, detaliind şi condițiile de admisibilitate a cererii enumerate mai sus.

Notificarea va cuprinde şi stabilirea unui interval orar, în două zile diferite, în care reprezentantul legal sau convențional al instituției de credit să se prezinte la un birou notarial propus de debitor pentru autentificarea actului de dare în plată, prin care se va stinge orice datorie a debitorului, principal, dobânzi, penalități, izvorând din contractul de credit ipotecar, conform legii.

Termenul primei convocări la notariat trebuie să fie de cel puțin 30 de zile libere, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum şi orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia. Cu cel puţin 3 zile libere înainte de prima zi de convocare la notarul public, părţile transmit acestuia informațiile şi înscrisurile necesare încheierii actului de dare în plată. Toate costurile notariale şi, după caz, ale executorului judecătoresc sau ale avocatului se suportă de către debitor.

Aceste demersuri pot fi întreprinse şi de codebitori, precum şi de garanţii personali sau ipotecari ai consumatorului principal, cu acordul acestuia sau al succesorilor săi.

Efectul notificării este că, de la data comunicării, se suspendă dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor, dar şi a garanţilor personali sau ipotecari. În situaţia admiterii definitive a contestaţiei cu privire la îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii, creditorul poate demara sau, după caz, relua orice procedură judiciară sau extrajudiciară atât împotriva debitorului, cât şi a altor garanţi personali sau ipotecari. Acţiunea în regres împotriva debitorului principal este admisibilă numai după stingerea integrală a datoriei izvorând din contractul de credit.

(II) Creditorul poate contesta îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de lege în termen de 10 zile de la data comunicării notificării. Cererea se judecă în procedură de urgenţă, cu citarea părţilor, de judecătoria în circumscripţia căreia domiciliază consumatorul. Apelul împotriva hotărârii se formulează în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicare şi se judecă cu celeritate. Până la soluţionarea definitivă a contestaţiei creditorului se menţine suspendarea oricărei plăţi către acesta, precum şi a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoanele care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului. În situaţia în care se admite contestaţia creditorului, părţile vor fi puse în situaţia anterioară îndeplinirii demersurilor prevăzute de Legea dării în plată.

(III) În termen de 10 zile de la data respingerii definitive a contestaţiei, creditorul are obligaţia să se prezinte, în conformitate cu notificarea prealabilă a debitorului, la notarul public indicat în cuprinsul acesteia. Cu cel puţin 3 zile libere înainte de prima zi de convocare la notarul public, părţile transmit acestuia informaţiile şi înscrisurile necesare încheierii actului de dare în plată, cât şi data exactă a semnării actului de dare în plată.

(IV) Când creditorul nu se conformează cerințelor legale, debitorul poate cere instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să constate stingerea obligaţiilor născute din contractul de credit ipotecar şi să dispună transmiterea dreptul de proprietate către creditor. Cererea se judecă cu celeritate, cu citarea părţilor, la judecătoria în circumscripţia căreia domiciliază debitorul. Până la soluţionarea definitivă a cererii se menţine suspendarea oricărei plăţi către creditor, precum şi a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului. Această hotărâre poate fi atacată cu apel, în termen de 7 zile de la comunicare.

Dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractul de credit aparţine şi consumatorului al cărui imobil ipotecat a fost executat silit, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află sau de forma executării silite care se continuă contra debitorului.

(V) La momentul încheierii actului de dare în plată care are ca efect translativ de proprietate, respectiv de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, va fi stinsă orice datorie a debitorului faţă de creditor, acesta din urmă neputând solicita alte sume de bani. De această lege poate beneficia şi codebitorul sau fideiusorul care a garantat obligaţia debitorului principal.

Acte necesare pentru autentificarea contractului de dare în plată:

• acte de identitate părţi;
• actele de proprietate ale imobilului ce face obiectul tranzacţiei;
• certificat fiscal pe numele proprietarului, eliberat de Administraţia Financiară competentă;
• documentaţia cadastrală a bunului imobil (fişa bunului imobil şi planul de amplasament, respectiv planul releveu), întocmită de un expert cadastral autorizat;
• extrasul de carte funciară – se obţine prin intermediul biroului notarial.

Dare în plată

Dare în plată, mijloc de stingere a unei obligaţii constând în acceptarea de către creditor a unei alte prestaţii în locul celei datorate de către debitor. Acceptul creditorului trebuie să intervină chiar în momentul executării prestaţiei.; dacă acest acord a fost prealabil, s-a realizat o novaţie prin schimbare de obiect.

Darea în plată este o varietate a plăţii şi produce aceleaşi efecte: stinge obligaţia, împreună cu toate accesoriile ei. Atunci când obligaţia iniţială avea ca obiect plata unei sume de bani, iar creditorul acceptă în loc transferul proprietăţii unui lucru, darea în plata realizează o vânzare, fiindu-i aplicabile, în acest caz, şi reglementările specifice acesteia privind capacitatea părţilor, condiţiile de formă şi, după caz, de autorizare prealabilă, garanţia de evicţiune şi de vicii etc. De exemplu, cu privire la condițiile de formă, legea impune necesitatea autentificării contractului de dare în plată la notariat în toate cazurile în care acesta are ca obiect un bun imobil.

Reglementarea în Noul Cod Civil

Înainte de intrarea în vigoare a noului Cod Civil la 1 octombrie 2011, darea în plată era menționată doar în literatura juridică, fără a fi reglementată legislativ.

Condiții

Potrivit acestei legi, pentru stingerea datoriei izvorâte dintr-un credit bancar prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, patru condiţii:

(1) Contractul de credit trebuie să fi fost încheiat între un consumator persoană fizică sau grup de persoane fizice* și un creditor care poate fi, după caz:

instituţie de credit (bancă)
instituţiile financiare nebancare (societăți de creditare care desfăşoară activitate de creditare cu titlu profesional) sau
cesionarul creanţei (societate de colectare a debitelor).
(2) Valoarea sumei împrumutate, la momentul acordării creditului de către bancă sau IFN, nu depăşea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb BNR din ziua semnării contractului de credit.

(3) Consumatorul a contractat creditul pentru a achiziționa, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinație de locuință sau, indiferent de scopul pentru care l-a contractat, este garantat cu cel puțin un imobil având destinația de locuință.

(4) Consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracțiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea Legii dării în plată.

*) Grup de persoane fizice constituite într-o asociație, care acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale.