Dreptul de folosință a locuinței la divorț

Odată cu divorțul, instanța de judecată poate soluționa și anumite cereri accesorii, printre care și atribuirea dreptului de folosință a imobilelor (apartamente, casă, etc.) in care soții au locuit impreună.

Problema dreptului de folosință se poate pune atunci când:

• soții au închiriat împreuna un imobil și au locuit împreună în acesta; sau
• unul din soți beneficiază de o locuință de serviciu în care au locuit ambii soți; sau
• soții dețin in proprietate un imobil în care locuiesc împreună; sau
• unul din soți deține un imobil în care locuiesc ambii soți.

In asemenea situații, instanțele de judecată sunt singurele competente să decidă, în temeiul prevederilor Noului Cod Civil, care din cei doi soți va avea dreptul să folosească respectivul imobil și după desfacerea căsătoriei.

In primele două cazuri, pentru că imobilul nu se află in proprietatea soților, nu se cere să existe pe rolul instanțelor și o cerere de partaj a bunurilor comune, iar judecătorul va atribui bunul in funcție de probatoriul de la dosar.

In al trei-lea caz, des întâlnit în practică, pentru ca judecătorul să atribuie folosința unui bun al cărui proprietar sunt ambii soți (de exemplu, un apartament cumpărat in timpul căsătoriei), se cere, in condițiile prevederilor Noului Cod Civil, existența unei acțiuni de partaj pe rolul instanței. Așa fiind, folosința se va atribui doar temporar, până la finalizarea partajului.

În ultimul caz, de asemenea foarte des întâlnit, în care unul din soți deține singur un bun în care locuiește și celălalt soț, instanța poate fi solicitată să-l evacueze pe soțul neproprietar din respectivul imobil. In acest caz, nu se cere existența pe rolul instanței a partajului.

In astfel de situații, avocat Alina Szilaghi își reprezintă clienții și administrează probe in instanță pentru dovedirea existenței unor motive serioase de atribuire a folosinței, având in vedere noile dispoziții ale Codului Civil.