Acțiunea pauliană, reglementată în Republica Moldova sub denumirea de acțiune revocatorie, permite creditorului să obțină declararea ca inopozabil a unui act prin care debitorul i-a prejudiciat posibilitatea de recuperare a creanței. În 2026, temeiul special se găsește în art. 895–900 din Codul civil. Efectul urmărit nu este, prin el însuși, anularea actului pentru toate persoanele, ci înlăturarea obstacolului pe care acesta îl creează creditorului protejat de hotărâre. [1]
1. De la discuția doctrinară la reglementarea expresă
Versiunea inițială a acestui articol, publicată în 2017, examina lipsa unei reglementări speciale și dificultățile folosirii nulității absolute pentru protejarea creditorului. Această premisă nu mai corespunde cadrului actual.
Modernizarea Codului civil prin Legea nr. 133/2018 a introdus un mecanism propriu al acțiunii revocatorii. Potrivit art. 38 din Legea nr. 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil, art. 895–900 se aplică actelor juridice încheiate de debitor începând cu 1 martie 2019, inclusiv atunci când creanța creditorului s-a născut anterior. Data actului atacat trebuie, așadar, verificată înaintea alegerii temeiului juridic. [2]
Trimiterile istorice la dreptul român, francez sau la proiecte legislative pot explica evoluția instituției. Ele nu înlocuiesc însă normele moldovenești aplicabile unui litigiu concret.
2. Condițiile acțiunii revocatorii
Articolul 895 alin. (1) cere ca actul debitorului să împiedice satisfacerea integrală a drepturilor creditorului. În plus, debitorul trebuie să fi cunoscut sau să fi trebuit să cunoască efectul prejudiciabil. Nu orice vânzare ori donație justifică acțiunea: contează efectul asupra posibilității reale de recuperare a creanței. [1]
Dacă actul a fost încheiat înainte de apariția dreptului creditorului, legea cere intenția debitorului de a dăuna creditorilor în general. Pentru actele cu titlu oneros, trebuie verificate suplimentar condițiile privind cunoașterea de către terțul contractant sau beneficiar, inclusiv regula distinctă pentru actele anterioare creanței.
Creditorul poate înainta acțiunea chiar dacă creanța sa nu este încă exigibilă, conform art. 895 alin. (6). Prin urmare, cerințele acțiunii oblice ori regulile executării silite nu trebuie transferate automat asupra acțiunii revocatorii. [1]
3. Donații, acte oneroase și prezumțiile legale
În cazul unui act cu titlu gratuit încheiat în ultimele 12 luni înaintea înaintării acțiunii, art. 895 alin. (3) instituie prezumția cunoașterii de către debitor a efectului prejudiciabil. Pentru actele oneroase, alin. (4) prevede prezumții în același interval, dacă există disproporția valorică indicată de lege sau dacă actul implică o persoană afiliată debitorului. În cazurile alin. (4), legea prezumă și neexecutarea contraprestației de către terț. [1]
Aceste reguli privesc probațiunea. Intervalul de 12 luni nu reprezintă o interdicție generală de a ataca acte mai vechi și nu trebuie confundat cu termenul de prescripție. În afara condițiilor prezumției, creditorul trebuie să susțină cererea prin probele cerute de regulile generale. [3]
Garanțiile necesită o analiză separată. Articolul 896 califică garanția reală pentru obligația proprie drept act oneros și stabilește condițiile în care aceeași calificare se aplică garanțiilor acordate pentru obligația unui terț. Simpla denumire a actului nu este suficientă pentru alegerea regimului probator. [1]
4. Clarificarea Curții Supreme de Justiție din 2026
Prin Decizia din 8 octombrie 2026, dosarul nr. 2ra-1685/23, Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova a examinat probațiunea într-o acțiune revocatorie. La paragrafele 44–48, instanța a subliniat necesitatea aprecierii împreună a împrejurărilor: momentul transferului, natura actului, relațiile dintre părți și efectul asupra patrimoniului debitorului. [3]
Curtea a precizat că depășirea intervalului de 12 luni pentru prezumția referitoare la actele gratuite nu stinge dreptul de a cere inopozabilitatea. În acea situație, cunoașterea prejudicierii trebuie demonstrată potrivit regulilor generale. De asemenea, lipsa unui sechestru sau a unei interdicții asupra bunului la data donației nu exclude, singură, acțiunea revocatorie.
Hotărârea oferă un reper de interpretare, fără a transforma orice înstrăinare între rude într-un act inopozabil. Condițiile legale trebuie dovedite în fiecare cauză. [3]
5. Prescripția și celelalte limite ale acțiunii
Potrivit art. 897 alin. (3), acțiunea revocatorie se prescrie în un an de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia să cunoască dauna rezultată din actul atacat. Punctul de pornire nu trebuie identificat mecanic cu data autentificării contractului sau cu data unei hotărâri de încasare a datoriei. Cronologia cunoașterii prejudiciului trebuie susținută prin documente. [1]
Legea limitează și posibilitatea creditorului contractual de a ataca un act pe care îl cunoștea sau trebuia, în mod rezonabil, să îl cunoască, împreună cu posibilul său efect prejudiciabil, la încheierea propriului contract. De asemenea, sunt relevante consimțământul creditorului la actul debitorului și renunțarea expresă la dreptul de atac. [1]
6. Inopozabilitatea și efectele admiterii cererii
Conform art. 898, admiterea acțiunii permite creditorului reclamant și celorlalți creditori care puteau introduce acțiunea și au intervenit în cauză să urmărească prestația primită de terț. Distribuirea sumelor respectă ordinea de preferință dintre acești creditori, iar eventualul surplus revine terțului contractant sau beneficiarului. [1]
Terțul poate evita urmărirea prestației prin plata sumei corespunzătoare daunei creditorului căruia îi profită admiterea acțiunii. Dacă prestația nu poate fi restituită, legea permite solicitarea valorii bănești potrivit regulilor îmbogățirii nejustificate. Aceste efecte confirmă că inopozabilitatea și nulitatea au mecanisme diferite.
De exemplu, un debitor donează un bun, iar transferul împiedică recuperarea datoriei. Dacă sunt îndeplinite condițiile legale, creditorul poate cere inopozabilitatea donației pentru a valorifica prestația transferată. Bunul nu devine automat proprietatea creditorului, iar recuperarea efectivă presupune parcurgerea procedurilor aplicabile.
Articolul 899 permite și atacarea actelor subsecvente, cu aplicarea corespunzătoare a condițiilor legale. Articolul 900 păstrează distinct regimul contestării actelor de către administratorul insolvabilității sau lichidator. Acțiunea individuală de drept comun nu trebuie confundată cu mecanismele procedurii de insolvabilitate. [1]
7. Documentele utile și componenta transfrontalieră
Pentru recuperarea creanțelor în România, vedeți și mijloacele executorilor de recuperare a datoriilor; regulile sunt diferite de cele din Republica Moldova.
Analiza pornește de la actul care dovedește creanța, contractul atacat, extrasele din registre, notificări și documentele privind patrimoniul debitorului. Sunt utile dovezile datei la care creditorul a aflat despre prejudiciu, ale contraprestației și ale relațiilor dintre persoanele implicate.
În situațiile cu elemente din România și Republica Moldova, trebuie stabilite separat legea aplicabilă, instanța competentă și condițiile valorificării hotărârii. Prezentul articol explică dreptul Republicii Moldova; paginile cabinetului despre drept civil, litigii și arbitraj și executare silită prezintă serviciile sale din România.
Întrebări frecvente
Acțiunea pauliană este reglementată în Republica Moldova?
Da. Codul civil o reglementează ca acțiune revocatorie, la art. 895–900, cu regula de aplicare în timp prevăzută de art. 38 din legea de punere în aplicare. [1] [2]
Trebuie așteptată scadența creanței?
Nu în mod obligatoriu. Articolul 895 alin. (6) permite înaintarea acțiunii și pentru o creanță încă neexigibilă. [1]
Un act mai vechi de 12 luni nu mai poate fi atacat?
Vechimea singură nu oferă acest răspuns. Intervalul prezumției și prescripția de un an calculată de la cunoașterea daunei sunt reguli diferite. [1] [3]
Admiterea acțiunii anulează automat contractul?
Nu. Remediul specific este inopozabilitatea față de creditorii cărora le profită hotărârea, în condițiile art. 898. [1]
Pentru evaluarea componentei supuse dreptului român a unei situații transfrontaliere, puteți transmite documentele relevante și cronologia faptelor prin pagina de contact a Cabinetului de avocat Alina Szilaghi.
Surse și repere:
- Codul civil al Republicii Moldova, art. 895–900
- Legea nr. 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil, art. 38
- CSJ, Decizia din 8 octombrie 2026, dosarul nr. 2ra-1685/23
Articolul privește dreptul Republicii Moldova. Informații generale; soluția unui caz depinde de acte și de legea aplicabilă. Material actualizat la 30 octombrie 2026.