Incepând cu 1 ianuarie 2017, activitatea de recuperare creanţe poate fi desfăşurată numai de către entităţile înregistrate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), potrivit unei ordonanţe de urgenţă intrate anul trecut în vigoare. Pentru a putea funcţiona, aceste entităţi trebuie să urmeze o anumită procedură, mai exact să depună o cerere şi o serie de documente, prevăzute într-un act normativ publicat miercuri în Monitorul Oficial.
Începând de anul acesta, activitatea de recuperare creanţe poate fi desfășurată doar de către entităţile înregistrate la ANPC. Prevederea se regăseşte în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum şi pentru modificarea și completarea OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, în vigoare din 30 septembrie 2016.
Concret, pentru a se înregistra, entităţile trebuie să transmită Autorităţii o cerere, însoţită de mai multe documente şi informaţii, stabilite prin intermediul unui act normativ apărut ieri în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 33. Mai precis, este vorba despre Ordinul președintelui ANPC nr. 1/2017 privind documentaţia şi informaţiile necesare înregistrării precum și modalitatea şi termenele de raportare, pentru entitățile de recuperare creanțe, care se aplică deja.
Potrivit acestui document, entităţile de recuperare creanţe sunt obligate să depună, alături de cerere, următoarele documente:
- certificatul de înregistrare, în copie certificată;
- certificat constatator emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu datele societăţii, în copie certificată;
- actul constitutiv, în copie certificată;
- dovada că societatea comercială este operator de date cu caracter personal;
- cazierul judiciar pentru persoanele responsabile cu administrarea și conducerea societății;
- o succintă descriere cu privire la activitatea/activitățile desfășurată/desfășurate – de exemplu: activități de recuperare creanțe și/sau obținerea drepturilor asupra unor debite scandente.
Dosarul cuprinzând documentele menţionate poate fi trimis prin poştă sau depus direct la sediul Autorităţii din Bucureşti, sector 1, Bulevardul Aviatorilor, nr. 72.
În plus, există o serie de condiţii pe care aceste entităţi trebuie să le îndeplinească pentru a putea solicita înregistrarea, iar una dintre acestea stabileşte că plata salariilor angajaţilor nu trebuie să depindă în mod exclusiv de realizarea unor obiective privind recuperarea creanţelor şi nici să nu fie raportată exclusiv la sumele recuperate. În acest sens, administratorul entităţii trebuie să depună o declaraţie pe propria răspundere la ANPC.
În altă ordine de idei, solicitanţii sunt obligaţi:
- să aibă sediul social, o sucursală sau un reprezentant în România pentru rezolvarea eventualelor litigii şi pentru a răspunde contravenţional şi/ sau penal în faţa autorităţilor;
- persoanele din conducerea şi administrarea entităţii să se bucure de o bună reputaţie.
De altfel, odată depusă documentaţia completă, ANPC va avea la dispoziţie 30 de zilepentru a emite şi comunica solicitantului decizia cu privire la acceptarea sau respingerea cererii. În cazul unei respingeri, entitatea solicitantă are dreptul, conform OUG nr. 52/2016, de a depune o nouă cerere de înregistrare.
Recuperatorii trebuie să raporteze la ANPC numărul de cazuri în derulare
De asemenea, recuperatorii de creanţe înregistraţi trebuie să transmită ANPC, odată cu cererea de înregistrare, o serie de informaţii. Potrivit ordinului apărut ieri în Monitor, este vorba despre:
- numărul total de cazuri aflate în curs de derulare ca urmare a desfășurării activității de recuperare creanțe și/sau, după caz, ca urmare a obținerii drepturilor asupra unor debite scadente;
- suma totală ce ar trebui recuperată ca urmare a obținerii drepturilor asupra unor debite scadente – cazuri în curs de derulare;
- numărul de cazuri aflate în curs de derulare ca urmare a desfășurării activității de recuperare creanțe rezultate din contractele de credit încheiate cu consumatorii, persoane fizice, precum și numele creditorilor în numele cărora desfășoară aceste activități;
- numărul de cazuri aflate în curs de derulare și suma ce ar trebui recuperată ca urmare a obținerii drepturilor asupra unor debite scadente ce rezultă din contractele de credit încheiate cu consumatorii, persoane fizice, precum și numele creditorilor de la care s-au obținut drepturile scadente.
După înregistrare, toate entităţile trebuie să transmită, în perioada 1 ianuarie – 1 martie, raportări anuale cu numărul de cazuri din anul precedent şi sumele totale rezultate din recuperarea debitelor.
Pe lângă societăţile care obţin înregistrarea în condiţiile prezentate, disppoziţiile în vigoare stabilesc că activitatea de recuperare creanţe poate fi desfăşurată şi de creditori, adică acele persoane juridice, inclusiv sucursalele instituţiilor de credit şi ale instituţiilor financiare nebancare din străinătate, care desfăşoară activitate pe teritoriul României şi care acordă sau se angajează să acorde credite în exerciţiul activităţii sale comerciale ori profesionale.
Când poate radia ANPC înregistrarea unui recuperator de creanţe
OUG nr. 52/2016, în vigoare de la finalul lunii septembrie, enumeră şi situaţiile în care ANPC poate radia înregistrarea unei entităţi de recuperare creanţe. Concret, acest lucru se întâmplă dacă entitatea:
- renunţă în mod explicit la înregistrare sau nu a desfăşurat activităţi de recuperare creanţe timp de şase luni;
- a obţinut înregistrarea prin declaraţii false ori înşelătoare sau prin alte mijloace nelegitime;
- nu mai îndeplineşte cerinţele în temeiul cărora a fost înregistrat;
- încalcă în mod repetat prevederile legale.
