În apel se pot propune probe care nu au fost propuse la fond!

Share:

Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat un recurs în interesul legii (RIL) de importanță maximă în procesele civile, promovat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj.

Astfel, conform deciziei ICCJ, probele care nu au fost propuse în fața primei instanțe sau care au fost propuse tardiv și neîncuviințate, precum și probele propuse prin cererea de chemare în judecată sau întâmpinare se includ în noțiunea de probe noi ce pot fi propuse și încuviințate în faza apelului.

„În interpretarea şi aplicarea unitară a dispozițiilor art. 470, art. 478 alin. (2) şi a art. 479 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prin raportare la art. 254 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, în noțiunea de probe noi ce pot fi propuse și încuviințate în faza apelului se includ atât probele propuse în faţa primei instanțe prin cererea de chemare în judecată sau întâmpinare, cât şi acelea care nu au fost propuse în fața primei instanțe sau au fost propuse tardiv, iar în privința lor prima instanță de fond a constatat decăderea”, concluzionează luni ICCJ.

Codul de procedură stabilește, în prevederile analizate de Curte, faptul că în apel nu se pot invoca de către părți alte motive de apărare și dovezi decât cele invocate în prima instanță sau arătate în motivarea apelului ori întâmpinare. Dar judecătorii din apel pot încuviința și administrarea altor probe pe care le consideră necesare în dezbateri. Astfel, judecătorul poate dispune și refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanță, dar și administrarea de probe noi.

Regula este că reclamantul sau pârâtul propun probe prin cererea de chemare în judecată, respectiv prin întâmpinare, iar dovezile care nu au fost propuse nu vor mai putea fi cerute și încuviințate în cursul procesului. De la această regulă, Codul de procedură civilă prevede următoarele excepții:

  • necesitatea probei rezultă din modificarea cererii;
  • nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească și partea nu o putea prevedea;
  • partea învederează instanței că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute;
  • administrarea probei nu duce la amânarea judecății;
  • există acordul expres al tuturor părților.

Dezlegarea dată de ICCJ cu privire la probele noi din apel este obligatorie de la momentul când apare decizia în Monitorul Oficial.


Share:

Aveți nevoie de ajutorul unui avocat?

Avocat Alina Szilaghi
Dorobantilor 89, bl. X3, sc. 1, ap. 2, Cluj Napoca, CJ, Romania

Call Now Button
Exit mobile version