• 0746 652 986

CCR: Și alte persoane au dreptul să conteste interceptările, nu doar inculpatul

Interceptările sau alte măsuri de supraveghere tehnică dispuse în cadrul unei anchete penale pot viza și alte persoane decât pe cel care are calitatea de inculpat, însă doar acesta din urmă are posibilitatea, în prezent, să conteste în fața unui judecător temeinicia acestor măsuri. Curtea Constituțională a României (CCR) a decis însă că e contrar Constituției ca celelalte persoane care sunt vizate de măsurile de supraveghere să nu aibă posibilitatea să le conteste.

Nu doar inculpatul, dar și oricare altă persoană vizată de interceptări în timpul unui proces penal trebuie să aibă posibilitatea să conteste această măsură în instanță, potrivit unei decizii recente a CCR, prin care s-a stabilit că imposibilitatea de a contesta măsura de supraveghere tehnică e neconstituțională. Odată ce va fi publicată în Monitorul Oficial, decizia va fi generală și obligatorie.

„Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art.145 din Codul de procedură penală, care nu permite contestarea legalității măsurii supravegherii tehnice de către persoana vizată de aceasta, care nu are calitatea de inculpat, este neconstituțională (…) Curtea a constatat că reglementarea actuală a modalității de contestare a legalității măsurii supravegherii tehnice determină excluderea celorlalte persoane altele decât inculpatul, care nu au nicio calitate în dosarul penal sau au calitatea de suspect, de la posibilitatea accederii la o instanță de judecată care să poată analiza acest aspect, ceea ce se constituie într-o  încălcare a prevederilor art.26 și art.53 din Constituție”, aflăm din comunicatul Curții, care afirmă că prevederile încalcă totodată și Convenția pentru apărarea drepturilor omului.

Măsurile de supraveghere tehnică se pot dispune în cursul urmăririi penale, indiferent de etapa în care aceasta se află, iar atâta timp cât sunt îndeplinite condițiile impuse de Codul de procedură penală, aceste măsuri pot să vizeze orice persoană, independent de calitatea avută în cadrul urmăririi penale ori chiar dacă nu fac parte dintr-un dosar penal — putând fi suspect sau martor, spre exemplu.

La acest moment, din prevederile Codului reiese că doar inculpatul față de care s-au dispus aceste măsuri are posibilitatea legală de a le contesta, în cadrul procedurii de cameră preliminară, după trimiterea în judecată sau în cadrul procedurii de cameră preliminară atunci când se soluționează plângerea împotriva soluției de clasare, dacă în cauză a fost pusă în mișcare acțiunea penală.

„Plecând de la aceste premise, Curtea a constatat că în materia măsurilor de supraveghere tehnică, ce constituie o ingerință în viața privată a persoanelor supuse acestor măsuri, trebuie să existe un control a posteriori (adică ulterior – n.red.) dispunerii acestora, pe care persoana în cauză să îl poată accesa în scopul verificării  îndeplinirii condițiilor și, implicit, al legalității măsurii respective. Existența unui control a posteriori ce are în vedere aceste aspecte se constituie într-o garanție a dreptului la viață privată, care conturează și, în final, pe lângă celelalte elemente necesare și recunoscute la nivel constituțional și convențional, determină existența proporționalității între măsura dispusă și scopul urmărit de aceasta, precum și necesitatea acesteia într-o societate democratică”, a explicat CCR.

Metode speciale de supraveghere sau cercetare (potrivit Codului de procedură penală)
interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă, accesul la un sistem informatic, supravegherea video, audio sau prin fotografiere, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice, obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane, reţinerea, predarea sau percheziţionarea trimiterilor poştale, utilizarea investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor, participarea autorizată la anumite activităţi, livrarea supravegheată obţinerea datelor de trafic şi de localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

Notă: Deciziile Curții Constituționale sunt generale și obligatorii, de la momentul publicării lor în Monitorul Oficial. Potrivit Constituției, prevederile declarate neconstituționale își pierd efectele juridice la 45 de zile de la momentul publicării deciziei, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept, însă acest lucru nu înseamnă ieșirea lor din vigoare.

PROGRAMĂRI

Adresa:

Nicolae Bălcescu 23,
Cluj Napoca, Cluj,
400160, Romania

Telefon:

0746 652 986

Whatsup:

0746652986

Ore funcționare:

Luni-Vineri 8.30 – 18
Sambata-Duminica inchis